De ce este 1 decembrie „zi de doliu” pentru Ungaria. „Ceea ce pentru români înseamnă bucurie, pentru maghiari înseamnă doliu”

Contextul istoric al zilei de 1 Decembrie 1918 a fost resimțit diferit în partea maghiară. Votul populației române, majoritare în Transilvania, de a se uni cu Regatul României era începutul simbolic al sfârșitului, iar Tratatul de la Trianon, care recunoștea Unirea, a devenit „o traumă” în mentalul colectiv maghiar.

„Data de 1 decembrie este o zi de doliu în istoria națiunii maghiare, fiind ziua în care Transilvania a fost desprinsă de Ungaria. Ceea ce pentru unii (n.r. – România) înseamnă prilej de bucurie, pentru cealaltă parte, cea maghiară, înseamnă pierdere și doliu”.

„Trauma Trianonului”

Sunt cuvintele directorului general al Institutului pentru Cercetarea Maghiarilor, Gabriella Lezsák, în cadrul unei conferințe care a avut loc luni, la Budapesta, în contextul zilei de 1 decembrie.

SPORT Cine e cel mai bun jucător de la FCSB. „De departe el e!”

12:12

SOCIAL Cea mai geroasă dimineață din 2025. Locul din România în care s-au înregistrat -12 grade Celsius. „A îngheţat parbrizul”

11:39

Discuția a fost dedicată rolului militarilor secui (așa-numita Divizie Secuiască), în episodul denumit de aceasta „trauma Trianonului”.

„Divizia Secuiască este un simbol al curajului, al dârzeniei și al solidarității”, a spus Lezsák, arătând, mai departe, că este important ca „trauma Trianonului să fie înfățișată tinerilor și publicului actual, într-un mod care să consolideze identitatea”.

Potrivit acesteia, Estul Transilvaniei, care rămăsese, după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, fără o autoritate centrală, a rezistat în fața trupelor române datorită Diviziei Secuiești.

De asemenea, istoricul militar Zoltán Babucs, cercetător la Centrul de Studii Istorice din cadrul Institutului pentru Cercetarea Maghiarilor, a susținut că destrămarea Imperiului Austro-Ungar nu a venit din interior, ci a fost rezultatul politicii militare a Antantei.

„A comis o crimă istorică, impardonabilă”

Acesta a mai adăugat că „Guvernul Károlyi a comis o crimă istorică, impardonabilă” și a subliniat că nu poate fi iertat faptul că, în noiembrie 1918, militarilor întorși de pe front li s-au confiscat armele.

„Acea mică parte de 1,2 milioane de militari maghiari ar fi putut opri trupele de ocupație (n.r. – trupele române), pe care Károlyi le-a lăsat să intre fără să fie tras niciun foc de armă”.

Barna Gottfried, specialist la Institutul și Muzeul de Istorie Militară al Ministerului Apărării din Ungaria, l-a calificat pe Károlyi drept un „politician lipsit de talent și neadecvat”.

El a spus că dispozitivele de ochire au fost demontate de pe tunurile solicitate de unitate, iar secuii au fost nevoiți să cumpere la Budapesta grenade și proiectile de artilerie în schimbul a 3000 de țigări.

Între timp, partea română era pregătită „pentru preluarea Transilvaniei”. În contrapunct, partea maghiară a fost luată pe nepregătite.

Moderatorul conferinței a spus că Divizia Secuiască a fost prinsă la mijloc între partea română și ofensiva comuniștilor maghiari, „care vedeau în secui un potențial pericol intern”.

Context istoric

1 decembrie 1918 este ziua în care, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș a proclamat Unirea cu Regatul României. În Transilvania, decizia politică a fost luată de reprezentanții aleși ai românilor, majoritari din punct de vedere demografic.

În contextul prăbușirii Imperiului Austro-Ungar, popoarele fostului imperiu își formau propriile state naționale – cehii, slovacii, croații etc.

De asemenea, românii din Transilvania au profitat de acest context și au decis unirea cu România, un moment vital pentru istoria noastră. Sub Imperiul Austro-Ungar, românii din Transilvania nu aveau reprezentare, cu atât mai puțin putere politică.

Pentru Ungaria, ziua de 1 decembrie este privită ca „zi de doliu”, după cum s-au exprimat participanții la conferința din Budapesta, pentru că reprezintă începutul pierderii Transilvaniei. În mentalul colectiv maghiar, această dată este legată de tragedia națională numită „Trianon”. În 1920, Tratatul de la Trianon a confirmat destrămarea Imperiului Austro-Ungar și implicit pierderea Transilvaniei în favoarea României.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

1 Decembrie 2025, ziua în care „România Onestă” a sfidat „România Reală.” În timp ce la Cotroceni a curs șampania, peste 100.000 de oameni din Prahova şi Dâmboviţa nu au apă potabilă. Sociolog: „Ne-a arătat exact această divizare a societății”