Cătălin Drulă, candidatul președintelui Nicușor Dan, marele învins în alegerile din București. Are și un „record”: în nici 2 ani, a pierdut 3 ture de alegeri

Cătălin Drulă este  unul dintre marii perdanți ai acestor alegeri. N-a reușit să ajungă Primar al Capitalei, ba chiar și-a doborât propriul „record” la înfrângeri. În mai puțin de 2 ani, Cătălin Drulă a pierdut alegerile locale, a pierdut alegerile europarlamentare, a pierdut președinția USR ca acum să mai piardă, încă o dată, alegerile din București – de data aceasta – cu el candidat. Conform primelor datr ale exit-poll-ului CURS-Avangarde, Drulă a obținut 12,8% din votul bucureștenilor.

În nici 2 ani, Cătălin Drulă a pierdut practic 3 ture de alegeri.

Însă înfrângerea USR în București îl privește și pe președintele Nicușor Dan, omul care a creat partidul, apoi a plecat din el, ca apoi să fie îmbrățișat politic de liderii USR în campania pentru alegerile prezidențiale și, ulterior, locale.

ANALIZĂ EXCLUSIV Nicușor Dan pierde Capitala. Rezultat umilitor pentru Cătălin Drulă, candidatul preferat și promovat de șeful statului. A meritat batjocorirea Constituției, domnule președinte, pentru locul 4?

06:00

POVESTE EXCLUSIVĂ Pavel Ciurea, tânărul genial al României la matematică, povestește despre revoluționarele „supervizii” de la Cambridge. Cum este viața de student la una dintre cele mai râvnite universități din lume. Ce spune despre reforma în educația românească: „Au încercat să cârpească”

06:00

La 6 luni după ce a ajuns președinte al României, Cătălin Drulă – omul pe care Nicușor Dan l-a susținut politic să fie primar – a pierdut cursa, în ciuda clipurilor ilegale filmate în Palatul Cotroceni și publicate și chiar dacă Nicușor Dan a participat la lansarea acestuia în cursă, încălcând neutralitatea prezidențială.

În ceea ce-l privește pe Drulă – acesta se află la o înfrângere majoră cu repetiție. Ca șef de partid în iunie 2024 a trebuit să demisioneze de la vârful USR după ce partidul său alături de Forța Dreptei și PMP a obținut doar 8,53% în alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024 și a pierdut și primăriile unor mari orașe.

Sursa foto: Mediafax

Cătălin Drulă s-a născut în 1981, la București. A făcut Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” și a adunat medalii la olimpiadele de informatică. Cu o bursă de merit a pleacat la Universitatea din Toronto, unde a terminat informatica cu „high distinction”, adică în topul promoției. A urmat și un master tot la Toronto, cu o teză despre dispozitivele Bluetooth.

După anii de facultate, lucrează ca inginer software și de sisteme în companii din SUA și Canada. Apoi intră într-un proiect care va deveni definitoriu pentru averea lui: Zipline, o firmă de drone care livrează sânge și medicamente în zone izolate. Compania devine evaluată la peste un miliard de dolari, iar un pachet mic de acțiuni primit de Drula ca angajat se transformă, în timp, în investiții de peste două milioane de dolari.

De la forumurile de autostrăzi la Guvernul Cioloș

După anii în afară, Drulă se întoarce în România și intră în zona de activism civic. Devine una dintre vocile principale ale comunității de pe forumul peundemerg.ro, locul în care pasionații de infrastructură urmăreau, la metru, șantierele de autostradă. Din această comunitate se naște Asociația Pro Infrastructură, ONG care pune presiune pe Compania de Drumuri și Ministerul Transporturilor.

În 2015, premierul Dacian Cioloș îl ia consilier de stat pe probleme de infrastructură de transport. Din această poziție, Drulă încearcă să deblocheze proiecte îngropate în birocrație. Experiența îl împinge apoi direct în politică. La parlamentarele din 2016 intră pe listele noului partid al momentului – USR. Devine deputat de Timiș.

Sursa foto: Mediafax

Cariera lui politică explodează în 2020, când USR intră la guvernare și Drulă primește unul dintre cele mai grele portofolii: Transporturile.

Ministerul Transporturilor: zero kilometri de autostradă construiți. Drulă, ranga și Rădoi

În opt luni de mandat anunță peste 30 de șantiere active. Bilanțurile oficiale vorbesc despre investiții din fonduri europene de circa 3,7 miliarde de lei într-un singur an bugetar. Dar recordurile tehnice vin cu un cost. Drulă intră în războaie deschise cu sindicate, cu baroni locali, cu lideri PNL.

Cătălin Drulă a intrat în Ministerul Transporturilor cu promisiunea că „rupe mafia din subteran” și că aduce ordine într-un sistem blocat de ani întregi. A ieșit cu un bilanț care a lăsat în urmă mai multe scandaluri decât rezultate. Episodul care l-a urmărit cel mai tare rămâne criza Metrorex: blocajul general al metroului, când sindicaliștii conduși de Ion Rădoi au oprit circulația. În plin proces de demolare a chioșcurilor ilegale din stațiile Metrorex, imaginile cu muncitorii care băteau cu ranga în lacătele spațiilor comerciale au stârnit revoltă.

A promis că restructurează Metrorex, dar nu a făcut nici măcar un pas concret în această direcție. A vorbit despre modernizarea liniilor CFR, însă proiectele mari nu au avansat. A discutat despre digitalizare, dar ministerul a rămas tot în secolul trecut.

Concret, a rămas unul dintre puținii miniștri ai Transporturilor care au trecut prin mandat fără să lase în urmă nici măcar un kilometru de autostradă nou deschis.

Sursa foto: Mediafax

Prieten, rival, din nou aliat: povestea complicată cu Nicușor Dan

Fără Nicușor Dan nu exista USR. Fără USR, Drulă rămânea, cel mai probabil, un milionar discret din IT. Relația lor începe în zona de activism. Nicușor dă în judecată PUZ-uri și autorizații, Drulă face presiune pe infrastructură. Amândoi ajung simboluri pentru electoratul „salvați Bucureștiul”.

Sursa foto: Mediafax

Criza vine în 2017, când Nicușor Dan iese din USR după conflictul privind poziția partidului față de referendumul pentru familie. Partidul intră într-o nouă etapă, cu o conducere colectivă și apoi cu un președinte nou. În această perioadă, Drulă prinde tot mai multă influență, iar ruptura cu fondatorul rămâne o cicatrice în memoria fanilor USR.

Anii care urmează aduc cooperare și tensiuni. USR îl susține pe Nicușor la Primăria Capitalei în 2020, dar după victorie apar critici publice la adresa ritmului din administrație. Drulă, deja lider de facto al partidului, vrea un Nicușor mai politizat și mai ferm, în timp ce președintele de azi preferă rolul de tehnocrat independent.

Sursa foto: Mediafax

2022-2024, de la speranță la eșec: primele alegeri pierdute

În 2022, Drulă devine președinte al USR cu un scor intern zdrobitor, după ce partidul iese șifonat din guvernarea cu PNL. Mandatul lui vine cu opoziție dură la „rotativa” PNL-PSD și cu atacuri repetate la liderii Coaliției.

După ce a pierdut la alegerile locale și europarlamentare din 2024, Drulă și-a asumat eșecul și a plecat din fruntea USR. A fost, de fapt, confirmarea unui trend descendent: a pierdut alegerile, a pierdut partidul.

După patru ani marcați de conflicte, blocaje și lipsa oricărui proiect major de infrastructură, Drulă a lăsat partidul mai slăbit ca oricând.

Ironia este că, tocmai după această perioadă de distanță, Nicușor Dan și Drulă se trezesc din nou în aceeași barcă

Președintele României apare, de Ziua Națională, într-un clip filmat chiar la Palatul Cotroceni, alături de Cătălin Drulă și Vlad Voiculescu. Biroul Electoral de Circumscripție București cere ștergerea clipului de pe Facebook, pe motiv că are caracter electoral și încalcă regulile de campanie.

Sursa foto: Mediafax

Controversele: de la „Imnul golanilor” la „ciuma și SIDA”

Stilul tranșant îl ajută pe Drulă să strângă voturi, dar provoacă și scandaluri.

La moartea lui Ion Iliescu, Drulă marchează momentul pe Facebook cu „Imnul golanilor”, cântecul Pieței Universității din 1990. Gest politic rar, interpretat de susținători drept lipsit de eleganță și respect. În campania pentru Primăria Capitalei, atacă dur candidații PNL și PSD. Despre duelul Ciucu-Băluță lasă să se înțeleagă că seamănă cu alegerea „între ciumă și SIDA”.

Sursa foto: Mediafax

• un trafic decongestionat prin mutarea fluxurilor pe centură și parcări mici, dese, aproape de intrările în oraș, la prețuri accesibile;
• investiții serioase în termoficare, cu schimbarea conductelor vechi și detectarea automată a avariilor;
• centură verde în jurul orașului și parcuri salvate;
• consolidarea clădirilor cu risc seismic și regenerarea urbană a axei Unirii-Victoriei;