Cum a ajuns judecătoarea #Rezist să încalce legea, cu justificarea că o apără. A folosit roba de instanță pentru a se costuma în super-eroul unei mișcări de “eliberare a Justiției”

11.12.2025. Ora 12. În sala în care avea să aibă loc conferința de presă a Curții de Apel se află doar jurnaliștii. Și judecătoarea Raluca Moroșanu. Își ajustează mânecile la robă și așteaptă nerăbdătoare apariția celorlalți magistrați. Aceștia intră în sală la 12:05 – conform ceasului televiziunilor de știri – în frunte cu șefa Curții de Apel. Toți sunt îmbrăcați în „civil”. Pentru că așa spune legea. Nu și pentru judecătoarea Moroșanu, care a avut de transmis un mesaj. Cu tot cu robă. 

Judecătoarea Raluca Moroșanu a apărut în roba de magistrat la conferința de presă

„Activismul” în robă. Justiție sau justițiarism? Cazul judecătoarei Moroșanu și roba folosită ca manifest

Roba, în tradiția sistemului judiciar internațional, are o simbolistică aparte. Roba înseamnă sobrietate, autoritate, imparțialitate, respect față de lege, identitate profesională și gravitate. Negrul simbolizează neutralitatea, gulerul alb/ tunică sugerează dedicația pentru dreptate.

REACȚIE Papahagi îi ia apărarea lui Nicușor Dan: „E de vină pentru toate”

23:35

CONTROVERSĂ Donald Trump interzice accesul CNN, MSNOW și Politico la Casa Albă. Cum își motivează președintele american decizia

22:54

Roba este simbolul omului care înfăptuiește legea. Judecătorul care poartă această haină specifică este menit să nu favorizeze niciuna dintre părți. Roba este un standard de etică, comportament și profesionalism în Justiție.

Roba nu este activism. Și nici „costumație” ocazională de scandal.

Judecătoarea Raluca Moroșanu își aranjează mânecile robei

Ce spune legea: Roba se poartă doar în ședința de judecată

De altfel, ținuta unui magistrat care intră într-o ședință unde se înfăptuiește actul de Justiție este strict reglementată în toate legislațiile internaționale. În România, totul este legiferat de 32 de ani. Potrivit cutumelor dar și Hotărârii Guvernului Nr. 725 din 18 decembrie 1993, republicată, privind stabilirea ținutei vestimentare a magistraților și grefierilor de la Curțile de apel, Tribunale, Judecătorii, precum și de la Parchetele de pe lângă instanțele civile, în ședințele de judecată: 

• Art. 5 – Judecătorii și procurorii poarta pe piept o insignă ce reprezintă însemnul puterii judecătorești în statul de drept. 
• Art 6. (1) Ținuta vestimentară stabilită prin prezenta hotarâre se utilizează numai în ședințele de judecată.
• Art. 6 – (2) În mod excepțional, cu aprobarea președintelui instanței, respectiv a prim-procurorului parchetului, va putea fi utilizată și cu prilejul unor momente festive sau ceremoniale ori în alte împrejurări asemănătoare.

Însă magistratul Raluca Moroșanu, care cunoștea prevederile legale și în contrast cu colegii săi care au respectat cutumele magistraturii, a folosit „roba” – simbolul omului care înfăptuiește Justiția – nu din postura de judecător, ci din cea de „justițiar”. Așa, roba a devenit un manifest.

Singura cameră care urmărește pregătirea judecătoarei Moroșanu este a echipei Recorder

Cum se „scuză” judecătoarea Raluca Moroșanu: „La 12 fără 5 minute, am terminat un dosar. Am plecat cu roba pe mine”

După show-ul de la Curtea de Apel București și comentariile apărute în interiorul magistraturii, judecătoarea Raluca Moroșanu a înregistrat un interviu în exclusivitate pentru Recorder. Deși nimeni nu a întrebat-o despre acest lucru, magistratul a avut grijă să se justifice și să explice de a fost totuși singura persoană în robă. Haina neagră cu guler alb – simbol al neutralității și al adevărului judiciar – pe care nu putea s-o poarte decât în sala de judecată – a defilat-o pe post de „armură” în conferința de presă în care s-a răfuit cu colegii.

Judecătoarea Raluca Moroșanu, la interviul acordat jurnaliștilor de la Recorder

„Miercuri seara mi-a trimis o colegă un mesaj că se va face o conferință extraordinară de presă. Și în acel moment m-am gândit uite ce fac ăștia! Fac o conferință de presă exact ca Ceaușescu de 21 decembrie. Și atunci m-am gândit serios dacă n-ar trebui să fac ceva exact în momentul ăla, ceva care să fie văzut de toată lumea.

Dimineața de joi nu am avut mare timp să vorbesc cu alți colegi, pentru că din nou am intrat în ședință.

La 12 fără 5 minute, am terminat un dosar. În același timp, pe telefon am primit un mesaj de la președinta secției… prin care eram chemați la conferința de presă și mesajul era ceva de genul că ar fi bine să fim în număr cât mai mare. Conferința de presă începe la 12.00, la camera cutare… Sincer, am văzut negru în fața ochilor. (…)

Am plecat cu roba pe mine. Ce a urmat, ați văzut”, a spus judecătoarea Moroșanu pentru Recorder.

Judecătoarea Raluca Moroșanu, în robă la conferința de presă

O altă gafă făcută de Raluca Moroșanu în interviul Recorder: judecătoarea de penal s-a încurcat în emiterea mandatelor de supraveghere tehnică

Deși judecător penalist de scaun, în interviul emoțional acordat Recorder, Raluca Moroșanu a mai făcut o gafă. De data aceasta, greșeala ține de cunoștințele profesionale ale magistratului, și nu de prezența sau de comportamentul său. 

În răfuiala sa cu CSM, șefa ÎCCJ și colegii de la Curtea de Apel – denunțând și „corupția” din instanțe, Raluca Moroșanu susține nici mai mult, nici mai puțin, că mandatele de supraveghere tehnică care ar putea fi emise la cererea unui procuror ca să fie prins un presupus judecător „corupt” trec prin mâna președintelui Curții Supreme de Justiție.

„Aceste interceptări intră în competența ÎCCJ și trec, bineînțeles, prin mâna președintelui ÎCCJ. Dacă președintele ÎCCJ nu este un om de bună credință, cel vizat va fi anunțat imediat și toată munca procurorilor este degeaba”, a declarat Moroșanu în interviul Recorder.

În vechile prevederi, din 2006, declarațiile judecătoarei ar fi fost susținute și de lege. Pe vremuri, președintele instanței competente să soluționeze cauza în primă instanță sau un judecător desemnat tot de șef – putea să dea autorizația de interceptare.

Însă în decembrie 2025, chiar legea în vigoare o contrazice pe judecătoarea penalistă Raluca Moroșanu. În prezent, nu șeful instanței este cel care dă mandatele de supraveghere tehnică, vechea dispoziție fiind abrogată odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, la 1 februarie 2014. 

Acum, potrivit Art. 139 din Codul de procedură penală, mandatele de supraveghere tehnică sunt emise exclusiv de judecătorul de drepturi și libertăți, desemnat prin repartizare aleatorie, din lista judecătorilor aflați în serviciu în ziua înregistrării solicitării.

Inspecția Judiciară verifică acuzațiile revoltaților

Cert este că după toate acuzațiile formulate atât de Raluca Moroșanu, Laurențiu Beșu dar și de alți magistrați din aceeași zonă a Justiției, Inspecția Judiciară a anunțat că face verificări iar în următoarele zile va prezenta un raport.

„Facem precizarea că o parte din elementele prezentate în materialul Recorder s-au aflat, deja, în atenția noastră”, a spus Inspecția. (Materialul integral AICI)

La momentul „revoltei”, judecătoarea Raluca Moroșanu era și ea cercetată la Inspecția Judiciară. Informațiile Gândul arată că judecătoarea este anchetată disciplinar, alături de un alt coleg de la CAB. Judecătoarea Moroșanu ar fi omis să verifice dacă propriul ei coleg de complet – Bogdan Dari – era în incompatibilitate într-un caz în care a fost condamnată o persoană cu executare. Inculpatul a stat închis timp de 1 an până i s-a admis contestația în anulare. (Materialul integral AICI)

Sursă foto: Colaj Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Scenă regizată din timpul conferinței Curții de Apel București. Publicația Recorder era înțeleasă cu judecătoarea Raluca Moroșanu și a filmat-o înainte de a întrerupe conferința de presă
• Judecătoarea Raluca Moroșanu, care a acuzat că magistrații sunt “terorizați cu acțiuni disciplinare”, era cercetată la Inspecția Judiciară!  
• Scandal uriaș în Justiție. Un judecător de la Curtea de Apel București contrazice conducerea în conferința de presă, judecătorii „detonează” înregistrări fără precedent cu magistratul din documentarul Recorder. Acesta țipa în ședința de judecată și ar fi lovit un alt judecător