Miliardarii care vor să iasă din democrație. Cum își construiesc elitele din tech propriile orașe, cu reguli și taxe făcute de ei

Tot mai mulți oameni foarte bogați din industria tehnologiei nu mai vor doar să-și mute firmele sau banii. Vor să schimbe și regulile. Sau, mai exact, să și le facă singuri. În ultimii ani, în cercurile din Silicon Valley și din zona criptomonedelor a apărut o idee care până nu demult părea SF: construirea unor orașe noi, controlate privat, cu legi proprii, taxe mici și cât mai puțină implicare a statului. Pentru susținători, este o soluție la ceea ce ei numesc „eșecul democrației”. Pentru critici, este o formă modernă de feudalism. 

Sursa foto: Profimedia

De unde a pornit ideea: „Statul nu mai funcționează”

Potrivit Financial Times, mulți antreprenori din tehnologie spun același lucru: statele sunt lente, birocrația sufocă inovația, iar democrația produce compromisuri care blochează progresul. În viziunea lor, dacă startup-urile pot fi conduse eficient de o mână de oameni, de ce nu ar funcționa la fel și un oraș?

INEDIT Pe 27 februarie 2015, acest tânăr a făcut o poză și a trimis-o familiei. De atunci, a fost dat dispărut și nimeni nu a mai auzit nimic de el

18:00

CONTROVERSĂ Bild: Viagra face ca brazii de Crăciun să stea mai mult în picioare

18:00

Balaji Srinivasan, fost director într-o mare companie de criptomonede, este unul dintre cei care promovează agresiv această idee. El vorbește despre „state în rețea”: comunități formate online, care strâng bani, cumpără teren și apoi creează o așezare fizică, cu reguli stabilite de fondatori.

Sursa foto: Profimedia

Nu este vorba, spun ei, de haos, ci de eficiență. Orașul ar fi administrat ca o companie, nu ca o primărie.

Cum ar funcționa un astfel de oraș

Modelul este relativ simplu, cel puțin pe hârtie. O companie privată cumpără teren, construiește infrastructura și devine administratorul orașului. Aceeași companie stabilește regulile de funcționare: taxe, regim de muncă, soluționarea disputelor, servicii publice.

Locuitorii nu votează primari sau consilii locale. Acceptă regulile atunci când se mută acolo, la fel cum accepți termenii și condițiile unei platforme online. Dacă nu îți convine, pleci. Pentru investitori, avantajul este clar: control total și predictibilitate. Pentru rezidenți, promisiunea este un trai mai sigur, mai ordonat și, mai ales, mai ieftin din punct de vedere fiscal.

Unde se încearcă deja acest model

Cel mai avansat exemplu este Próspera, o comunitate privată construită pe o insulă din Honduras. Acolo, locuitorii plătesc taxe mici, folosesc criptomonede, iar litigiile sunt soluționate de arbitri privați, nu de instanțe clasice.

Próspera, Honduras

Próspera se prezintă drept un succes: investiții de sute de milioane de dolari, locuri de muncă și infrastructură modernă. Guvernul din Honduras, însă, vede lucrurile diferit și încearcă să anuleze statutul special al zonei, considerând că încalcă Constituția. Drept răspuns, administratorii orașului au dat statul în judecată pentru miliarde de dolari.

Cine finanțează aceste orașe

În spatele acestor inițiative se află investitori extrem de cunoscuți. Oamenii care au câștigat miliarde din platformele digitale și care acum vor să aplice aceleași principii asupra societății. Peter Thiel, Sam Altman, Marc Andreessen sau Brian Armstrong sunt printre cele mai populare nume .

Investițiile vin adesea din zona criptomonedelor, unde ideea de a funcționa „fără stat” este deja populară. Pentru unii investitori, aceste orașe sunt și o formă de asigurare: dacă reglementările devin mai dure în țările dezvoltate, există deja alternative pregătite.

De ce apar aceste proiecte acum

Contextul este important. Statele occidentale se confruntă cu datorii mari, populații îmbătrânite și presiune pe bugete. În paralel, tot mai multe guverne discută despre taxe mai mari pentru cei bogați și despre reguli mai stricte pentru marile companii.

Pentru o parte a elitelor din tehnologie, mesajul este clar: dacă regulile se schimbă în defavoarea lor, caută un alt sistem. Iar dacă nu există unul potrivit, îl construiesc.

Sursa foto: Profimedia

Ce spun criticii

Criticii spun că aceste orașe nu sunt despre libertate, ci despre putere. Fătă vot, fără control democratic, fără garanții reale pentru cei care nu sunt bogați sau influenți.

Există și temeri legate de impactul asupra comunităților locale, mai ales în țări sărace, unde statul acceptă astfel de proiecte în schimbul investițiilor. Alții atrag atenția că, în momentul în care un oraș este condus ca o companie, profitul va fi mereu prioritar în fața interesului public.

O idee marginală sau de viitor?

Deocamdată, majoritatea acestor proiecte sunt mici, experimentale sau aflate în faza de plan. Multe nu vor fi construite niciodată. Dar ideea în sine câștiga teren, mai ales pe fondul nemulțumirii față de stat și politică.

Faptul că miliardari și investitori importanți discută deschis despre orașe private, legi proprii și ieșirea din sistemul clasic arată o schimbare de mentalitate. Nu mai este vorba doar despre mutarea banilor, ci despre mutarea puterii.

Surse foto: Profimedia

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Moștenirile rescriu topul celor mai bogați oameni din lume. Încă 91 de miliardari au apărut într-un singur an
• Elveția a ajuns la un acord pentru a-și menține și îmbunătăți accesul la piața unică a UE. Un REFERENDUM ar urma până în 2027