Zeci de percheziții într-o investigație complexă care vizează dobândirea cetăţeniei române cu acte false. Avocaţi, traducători şi notari, parte din rețea. Cine erau principalii destinatari ai documentelor

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație au efectuat joi 37 de percheziții domiciliare, în două cauze care vizează săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice, și acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forma de participație.

Ancheta vizează modul de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate

Potrivit informațiilor procurorilor, doar în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetăţeniei române, care au legătură cu activitatea grupului infracţional organizat investigat.

Procurorii au descins la zeci de adrese, inclusiv la oficiul de stare civilă din Sectorul șase al Capitalei, într-un dosar de falsificare de acte românești pentru cetățeni străini. Dosarul vizează și mai mulți avocați, dar și funcționari ai statului.

VIDEO Ion Cristoiu: „Ilie Bolojan este mult mai bun să fie președinte decât Nicușor Dan”

00:00

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Iohannis, la presiunea celor din stradă, a organizat un referendum ca Guvernul să nu mai dea OUG-uri pe justiție”

23:15

Printre clienții rețelei care falsificau actele de cetățenie s-ar număra și oligari ruși. Vorbim despre o anchetă coordonată la nivelul Parchetului General, o anchetă în cadrul căreia procurorii și polițiștii au ridicat mai multe documente atât de la starea civilă a sectorului șase, cât și de la Autoritatea Națională de Cetățenie.

Vorbim despre o rețea care ar fi fost pusă pe picioare încă din 2022 de mai mulți cetățeni ucraineni

Aceștia ar fi falsificat pentru cetățeni ruși, în special documente în Republica Moldova, care atestau în mod fals că aveau o descendență românească și aveau dreptul de a redobândi cetățenia românească la București.

Ulterior, pe baza documentelor falsificate peste Prut, depuneau la București, cu sprijinul unor avocați ori notari, arată informațiile din dosar, documente la Autoritatea de Cetățenie. Mergeau apoi la oficiile de stare civilă și cereau acte de identitate românești, pașapoarte românești, care le asigurau drept de liberă circulație la nivelul Uniunii Europene.

Redăm informații din comunicatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație:

• „Probele administrate în cauză relevă existența unui grup infracțional organizat constituit în anul 2022 de 7 cetăţeni ucraineni, majoritate rezidenţi în România, grup sprijinit de mai mulţi avocaţi din Baroul București, traducători şi/sau notari publici. Membrii grupului organizat aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidenţa populaţiei din Republica Moldova sau Ucraina unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendenţe din cetăţeni români. Au existat situații când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoțiți de aceeași avocați, în unele situații originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghișeu) având urme de tuș proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenţei unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza mun. Bucureşti.

Ulterior obţinerii cetăţeniei române solicitanţii obţin acte de identitate româneşti, în special paşaportul ce atestă astfel fraudulos că sunt cetăţeni UE. Întrucât procedura de redobândire/acordare a cetăţeniei române în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991 este o procedură de durată – verificările durează de regulă mai mult de 2 ani – şi se termină în caz pozitiv cu depunerea jurământului, în paralel a fost dezvoltată o reţea de falsificatori de certificate de cetăţenie (care aşa cum am arătat mai sus pot fi emise şi de reprezentanţele diplomatice ale statului român din statul unde solicitantul are domiciliul) care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetăţeni ruşi, cu ajutorul voit sau nu al unor funcţionari publici, pentru a obţine acte de stare civilă (certificate de naştere) şi, ulterior, acte de identitate (în special paşapoarte) româneşti.

Acest aspect, combinat cu managementul defectuos și lipsa pregătirii profesionale a funcționarilor publici, pe alocuri, dar și reaua-credință în exercitarea atribuțiilor, a dus la acapararea și posibil considerat colaps al sistemului de primire și soluționare a cererilor. Acest colaps a permis identificarea și exploatarea unor vulnerabilități de ordin uman, legislativ și organizațional, de către persoanele interesate să obțină aceste acte de stare civilă. Premisa obținerii acestora constă în obținerea ulterioară de beneficii materiale, cum ar fi rezidență fiscală, ajutoare sociale de stat (alocații și indemnizații), dar și juridice, obținând posibilitatea de liberă circulație în interiorul Uniunii Europene, dar și în țări la care România a aderat privind tratate bilaterale de cooperare și liberă circulație.

• Au fost identificate până în prezent cel puțin 89 de certificate de cetăţenie false care au fost depuse la Primăria Sector 6 – Serviciul Stare Civilă. Ulterior “transcrierii” actului de naştere beneficiarii au obţinut acte de identitate (în special paşaportul românesc) la structurile de evidenţa populaţiei competente de pe raza teritorială a mun. Bucureşti, judeţele Ilfov sau Suceava unde şi-au stabilit, de cele mai multe ori fictiv, domiciliul legal.

Analiza înscrisurilor depuse relevă că de cele mai multe ori solicitantul nici nu figura intrat legal pe teritoriul national. Au fost aplicate ștampile suspectate a fi contrafăcute, denumite în continuare generic vize, care atestă în fals intrarea în țară prin următoarele PTF-uri, cu date diferite față de evidențele informatizate: București H.C., Albița, Stânca, Siret, Sculeni, Nădlac II și Ruse.

Ce au făcut șase funcționare din cadrul Primăriei Sectorului 6 – Serviciul Stare Civilă 

Totodată, prin comparațiile făcute de organele de urmărire penală între înscrisurile depuse, s-a constatat faptul că o parte din cereri au fost completate de cetățeni români, așa-ziși mandatari, solicitantul nefiind fizic prezent. Cu toate acestea, șase funcționare din cadrul Primăriei Sectorului 6 – Serviciul Stare Civilă au înscris în mod fals în documentul oficial faptul că au verificat identitatea solicitantului, rubricile aferente acestuia conținând datele de stare civilă și identificare ale persoanei străine.

• Mai mult, în cazul a 3 funcționare din cadrul Serviciului Stare Civilă Sector 6 au fost emise acte de naștere fără a exista la dosarul de transcriere certificatul de cetățenie. Un număr de 8 funcționari au atestat în mod fals în documentul oficial faptul că au primit cererea și documentele solicitantului, rubricile aferente acestuia conținând datele de stare civilă și identificare ale persoanei străine, rezultând în mod nereal faptul că solicitantul ar fi fost prezent”, au explicat anchetatorii. 

Sursă foto: Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Horațiu Potra, trădat chiar de către omul său de încredere. Bărbatul a provocat o revoltă printre mercenarii din Congo