Planeta ajunge la un prag critic. Ultimii ani au fost cei mai calzi din istorie de la începutul erei industriale. Ce consecințe sunt asupra oamenilor și naturii

Datele arată că 2025 ar putea deveni a treia cea mai caldă perioadă înregistrată vreodată, după ce temperaturile globale au crescut cu 1,54°C în noiembrie. În același timp, media pe intervalul 2023–2025 este pe cale să depășească pentru prima dată pragul de 1,5°C peste nivelurile preindustriale, un semnal de alarmă cu privire la riscul unor schimbări climatice ireversibile, relatează Financial Times.

Potrivit Serviciului de Observație a Pământului al Uniunii Europene, Copernicus, ultimii trei ani au fost cei mai călduroși înregistrați vreodată. Astfel, intervalul 2023–2025 ar putea deveni prima perioadă în care creșterea temperaturii globale, calculată ca medie, depășește limita de 1,5°C, prag considerat de oamenii de știință drept un punct critic pentru stabilitatea climei.

ALERTĂ Incendiu într-un cămin studențesc din Cluj-Napoca. Aproape 200 de tineri s-au autoevacuat. Pompierii au mai găsit 13 studenți în camere

07:24

FLASH NEWS Rusia propune Germaniei redeschiderea Nord Stream la îndemnul făcut de partidul AfD. Emisarul lui Putin: „Totul este adevărat. Împreună îl vom redeschide”

07:24

Anul 2025 este estimat să devină a treia cea mai caldă perioadă înregistrată, posibil la egalitate cu 2023, după ce în luna noiembrie temperaturile globale au fost cu 1,54°C peste nivelurile preindustriale.

De ce este important pragul de 1,5°C

Deși obiectivul Acordului de la Paris din 2015 vizează menținerea încălzirii globale mult sub 2°C și, ideal, la 1,5°C, această țintă se referă la o medie pe termen lung, de aproximativ două decenii. Chiar și o depășire temporară a acestui prag, pentru mai puțin de 20 de ani, poate genera efecte severe și extinse, unele dintre ele imposibil de reversat.

1,8 miliarde de oameni din Asia de Sud, inclusiv locuitori din Sri Lanka, se vor confrunta cu riscuri extreme legate de căldură până în 2030.

„O încălzire de 1,5 grade poate părea nesemnificativă, dar ne scoate din climatul în care s-a dezvoltat întreaga noastră civilizație agricolă”, a avertizat John Marsham, profesor de științe atmosferice la Universitatea din Leeds.

Consecințe directe asupra oamenilor și naturii

Specialiștii atrag atenția că aceste depășiri vor afecta securitatea alimentară, resursele de apă și ecosistemele naturale, forțând deplasarea populațiilor. Chiar dacă temperaturile ar scădea ulterior, impactul ar putea persista pe termen lung.

„Aceste repere nu sunt simple cifre. Ele reflectă ritmul accelerat al schimbărilor climatice”, a declarat Samantha Burgess, lider strategic Copernicus pentru climă, 

Schimbările climatice au făcut valul de căldură mortal din America de Nord de 150 de ori mai probabil.

Noiembrie, o lună marcată de recorduri și fenomene extreme

Noiembrie a fost a treia cea mai caldă lună înregistrată la nivel global, fiind asociată cu fenomene meteorologice extreme, inclusiv un grup rar de furtuni tropicale în Asia de Sud-Est, care a provocat inundații masive și pierderi de vieți omenești.

Temperaturi peste medie au fost raportate în regiunile polare, în special în nord-estul Canadei, Statele Unite, Oceanul Arctic și Antarctica de Est. În Europa, cele mai mari abateri pozitive au fost înregistrate în Europa de Est, Rusia, Balcani și Turcia.

Topirea gheții și încălzirea oceanelor

În Arctica, suprafața medie a gheții marine din luna noiembrie a fost cu 12% sub media obișnuită, a doua cea mai mică extindere pentru această perioadă. Totodată, temperatura medie la suprafața mărilor a ajuns la 20,42°C, a patra cea mai ridicată valoare înregistrată pentru luna noiembrie.

Datele indică o tranziție către fenomenul El Niño, un ciclu natural de răcire a Oceanului Pacific, după o perioadă neutră ce a urmat fenomenului El Niño, care a contribuit semnificativ la încălzirea globală în 2023 și 2024.

Fenomenul afectează și viteza și puterea curenților din ocean, biosfera marină și condițiile meteo din Australia și America de Sud. Evenimentele El Nino al loc periodic, la fiecare 2-7 ani.

Organizația Meteorologică Mondială confirmă apariția unor condiții „la limită” La Niña, însă specialiștii avertizează că acest fenomen nu va fi suficient pentru a contracara tendința generală de încălzire.

Costurile adaptării la schimbările climatice

Un studiu recent al McKinsey Global Institute estimează că adaptarea la o încălzire de 2°C ar necesita cheltuieli anuale de aproximativ 1,2 trilioane de dolari, de peste șase ori mai mult decât nivelul actual al investițiilor.

Căldura extremă și seceta ar genera aproximativ 75% din aceste costuri, în timp ce aerul condiționat și sistemele de irigații ar reprezenta principalele surse de cheltuieli.

Raportul scoate în evidență discrepanțele majore dintre țările bogate și cele sărace: aproximativ 85% din populația regiunilor cu venituri reduse nu beneficiază de protecție adecvată împotriva riscurilor climatice, comparativ cu doar 25% în statele cu venituri ridicate.