2025, anul cuceririlor rusești. Rusia susține că a capturat mai bine de 5.000 de km pătrați din pământul Ucrainei. Trump vrea pace cu orice preț. Zelenski are propriul plan. Cum arată după aproape 4 ani, războiul din Ucraina

Rusia își dublează pretențiile asupra Ucrainei, într-un efort aparent de a demonstra, pe plan intern, anumite realizări militare în 2025 și de a influența negocierile de pace cu Statele Unite. Kremlinul susține că forţele ruse au capturat peste 5.100 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean în 2025, precizând că Moscova şi-a păstrat „iniţiativa strategică completă” pe câmpul de luptă. Analiștii și oficialii ucraineni pun la îndoială bilanțul Moscovei, în contextul în care negocierile de pace stagnează. Potrivit Bloomberg, Rusia vrea să ceară modificări la planul de pace revizuit în 20 de puncte, anunțat ieri de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Președintele rus Vladimir Putin le-a declarat reporterilor vinerea trecută, în cadrul unei conferințe de presă de bilanț de sfârșit de an, că forțele Moscovei ar fi ocupat localitatea Siversk, din regiunea estică Donețk și orașul Vovceansk din regiunea nordică Harkov, relatează Al Jazeera.  

FLASH NEWS Israelul a eliminat un comandant cheie iranian din Forțele Quds în sudul Libanului

21:11

SOCIAL Scrisoarea pe care i-a trimis-o papa Leon al XIV-lea unei fetițe din București, în noaptea de Crăciun. Isabela îi trimisese un desen

20:29

Liderul de la Kremlin a mai susținut că forțele ruse controlează cel puțin jumătate din orașele Lîman și Kostiantynivka din regiunea Donețk și Huliaipole din regiunea sudică Zaporojia – localități din prima linie.

Observatorii ucraineni au exprimat o opinie diferită. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un grup de experți cu sediul la Washington, a declarat că dovezile vizuale din satelit îl contrazic pe Putin.

Foto: understandingwar.org

„ISW nu a observat nicio dovadă care să confirme aceste pretinse cuceriri sau avansuri extinse și a constatat doar existența unor indicii privind o prezență rusă [fie prin misiuni de infiltrare, fie prin atacuri] în 7,3% din Huliaipole și 2,9% din Liman”, se prezicează în raport.

Foto:  (Al-Jazeera)

ISW a estimat, de asemenea, că avansurile rusești au revendicat nu mai mult de 5% din Kostiantinivka.

„Chiar și afirmațiile reporterilor militari ruși nu susțin multe dintre afirmațiile lui Putin”, a declarat ISW, menționând că aceștia susțin că „forțele rusești au ocupat, în cel mai bun caz”, aproximativ 7% din Lîman și 11% din Kostiantynivka.

Kremlinul a susținut, de asemenea, că deține controlul complet asupra orașelor Kupiansk din regiunea Harkov și Pokrovsk în regiunea Donețk. ISW estimează însă că Rusia deține nu mai mult de 7,2% din Harkov, iar comandantul-șef al armatei ucrainene a declarat că forțele ucrainene au respins trupele ruse dintr-o suprafață de 16 kilometri pătrați (6,1 mile pătrate) din Pokrovsk.

Pe 18 decembrie, comandantul suprem al armatei ruse, Valeri Gherasimov, a prezentat oficialilor militari străini un raport de sfârșit de an, susținând că Rusia a ocupat 6.300 km pătrați din Ucraina în acest an, puțin mai mult decât cei 6.000 km pătrați revendicați de ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, cu o săptămână mai devreme.

Însă ISW estimează că Rusia a ocupat nu mai mult de 4.984 km pătrați (1.900 mile de pătrate), care includ 196 de localități, față de cele 300 invocate de oficialii ruși.

Putin a făcut o afirmație adevărată atunci când a afirmat că a ocupat orașul Siversk din estul țării.

Zelenski salută „cooperarea” cu SUA, în ciuda dezacordurilor

Afirmațiile nefondate ale Rusiei au apărut pe parcursul unei perioade de două săptămâni, în care negociatorii americani și ucraineni au intensificat discuțiile privind un plan de pace, proces care s-a încheiat luni, după trei zile de discuții în Florida.

„Simțim că America își dorește să ajungă la un acord final, iar din partea noastră există o cooperare deplină”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un discurs adresat națiunii marți seara.

Totuși, planul în 20 de puncte pe care l-a făcut public miercuri dimineață a dezvăluit că, în cea mai sensibilă chestiune a teritoriului, nu a existat niciun acord între SUA și Ucraina.

Rusia a cerut Ucrainei să cedeze integral regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, pe lângă Crimeea.

Ucraina refuză. Europa a sugerat că discuțiile privind teritoriul să fie amânate până după insurarea unui armistițiu.

Foto:  (Al-Jazeera)

Liderul de le Kiev a cerut organizarea uui summit cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a stabili o poziție comună privind ajustările teritoriale.

În mod semnificativ, SUA au fost de acord cu acordarea unor garanții de securitate pentru Ucraina la nivel NATO – o clauză de apărare reciprocă care ar putea implica NATO într-un război de partea Ucrainei, în cazul în care Rusia ar ataca  din nou.

Separat, Uniunea Europeană a declarat că va face din Ucraina membru cu drepturi depline într-un viitor apropiat, ceea ce i-ar da dreptul, de asemenea, și la apărare reciprocă din partea statelor membre ale blocului comunitar, majoritatea fiind membri NATO.

La fel de important, planul permite Ucrainei să își mențină armata la capacitate maximă și nu o obligă să recunoască teritoriile ocupate ca fiind de facto rusești – puncte asupra cărora Moscova a insistat și pe care SUA le-au inclus în propunerea inițială.

Kremlinul a declarat că este la curent cu documentul în 20 de puncte elaborat de Washington și Kiev.

Rusia își va „formula” poziția și „va continua contactele în viitorul foarte apropiat prin canalele existente care funcționează în prezent”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Atacuri la distanță lungă

În timp ce războiul continuă pe teren, Rusia și Ucraina și-au lansat reciproc atacuri la distanță lungă cu drone și rachete.

În săptămâna 18-24 decembrie, Rusia a lansat asupra Ucrainei 1.227 de drone și 41 de rachete. Ucraina a interceptat 80% dintre drone și 83% dintre rachete, dar atacurile de sâmbătă și marți au ucis cel puțin patru civili, inclusiv un copil .

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că, pe 20 decembrie, a lovit două avioane de vânătoare rusești Su-27 la baza aeriană Belbek, situat lângă Sevastopolul ocupat din Crimeea. Cu două zile mai devreme, Ucraina slăbise sistemele de apărare aeriană ale bazei și lovise un avion de interceptare MiG-31.

Ucraina a mai precizat că a lovit o platformă petrolieră rusească din Marea Caspică, aparținând companiei Lukoil, și a avariat una dintre platformele sale de foraj.

Foto:  (Al-Jazeera)

Ucraina a vizat rafinăriile, centralele electrice și alte infrastructuri energetice rusești în acest an, cu scopul de a perturba veniturile Moscovei din exporturi și aprovizionarea cu combustibil a armatei ruse.

În noiembrie, Ucraina a început, de asemenea, să atace petrolierele care aparțin Rusiei cu drone maritime de suprafață. Vineri, drone aeriene ucrainene au lovit nava Qendil în Marea Mediterană, fiind prima dată când Ucraina își desfășoară atacurile petroliere atât de departe de țărmurile sale.

Luni, serviciile secrete militare ucrainene au folosit o mașină-capcană pentru a-l asasina pe generalul-locotenent Fanil Sarvarov, șeful departamentului de instruire operațională al Statului Major General rus.

Sprijinul UE

Trump a anunțat că nu va mai trimite asistență militară Ucrainei la scurt timp după preluarea mandatului, dar a fost de acord să vândă arme Kievului, finanțate de Uniunea Europeană, Canada, Australia și Japonia, care finanțează acum efortul de război.

Acest proces a atins o etapă importantă vineri, când Consiliul European al liderilor de guvern a aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro (106 miliarde de dolari) acordat Ucrainei pe o perioadă de doi ani.

„Ucraina va primi cel puțin 45 de miliarde (53 de miliarde de dolari) anual în următorii doi ani. Și aceste fonduri pot fi rambursate doar din fonduri rusești”, le-a spus Zelenski ucrainenilor după decizie.

Cu toate acestea, Europa a refuzat în mod explicit să facă vreo legătură între 210 miliarde de euro în active de stat rusești imobilizate în băncile europene și împrumut, după ce Italia, Bulgaria, Malta și Belgia au respins planul de a utiliza banii drept garanție pentru un împrumut pentru reparații către Ucraina.

„Nimeni nu va putea vreodată să le explice alegătorilor europeni de ce Europa ar trebui să-i dea înapoi lui Putin 200 de miliarde [235 de miliarde de dolari] – după tot ceea ce a distrus și după toate alegerile dificile pe care Europa a trebuit să le facă din cauza războiului său”, le-a spus Zelenski liderilor europeni pe 18 decembrie.

Planul în 20 de puncte dintre SUA și Ucrainea prevede mobilizarea a 800 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei.

Foto: (Al-Jazeera)

Planul de pace prezentat de Zelenski

Pe 24 decembrie, Zelenski a prezentat toate cele 20 de puncte ale planului său pentru încheierea războiului cu Rusia. Potrivit proiectului, Moscova și Kievul, al cărui statut de suveranitate este stipulat în tratat, urmau să încheie un acord de neagresiune, cu monitorizarea situației de-a lungul liniei de contact.

SUA, NATO și Europa ar urma să ofere, de asemenea, Ucrainei garanții de securitate, modelate după articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, cu un răspuns militar în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei.

Mai mult, Rusia va trebui să consacre în lege politica de neagresiune față de Ucraina și Europa. Una dintre problemele cheie, respectiv teritoriile ocupate, rămâne nerezolvată. Potrivit propunerii Ucrainei, Rusia se va retrage din regiunile Dnipropetrovsk, Mikolaiv, Sumi și Harkov. În regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson se aplică principiul „fiecare rămâne pe poziții”.

În paralel, Moscova solicită retragerea Forțelor Armate Ucrainene din regiunea Donețk.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Rusia vine cu propriile propuneri

Rusia vrea să ceară modificări la planul de pace revizuit în 20 de puncte, anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat pentru Bloomberg o sursă apropiată Kremlinului, sub protecția anonimatului, citată de Moscow Times. Documentul, pe care conducerea rusă îl consideră un „punct de plecare” pentru negocieri ulterioare, omite anumite prevederi și nu abordează multe probleme importante pentru Kremlin.

Potrivit surselor Bloomberg, Rusia cere garanții împotriva viitoarelor extinderi ale NATO spre est, precum și o clauză privind statutul neutru al Ucrainei în cazul aderării acesteia la Uniunea Europeană.

De asemenea, Moscova nu este mulțumită de ceea ce consideră a fi restricții prea blânde asupra forțelor armate ucrainene după război (limita propusă în timp de pace pentru armata ucraineană fiind de 800.000 de militari).

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Pace în Ucraina. Zelenski vine cu propriul plan de pace. Care este reacția Rusiei

Tot mai mulți ruși se gândesc la pace. Centrul Levada: 66% spun că Rusia trebuie să se îndrepte spre negocieri de pace