Perspectivele de creștere ale Europei depind de cheltuielile excesive ale Germaniei. Pe ce se bazează România în 2026?

Perspectivele Europei de a se redresa economic în anul ce are să vină depind în cea mai mare măsură de deciziile fiscale ale Germaniei, cea mai puternică economie de pe continent. După mai bine de doi ani de stagnare economică, guvernul de la Berlin a lansat un program uriaș de cheltuieli publice finanțate prin datorii, estimat la 1 trilion de euro.

Banii ar urma să fie investiți în infrastructură și apărare și ar urma să stimuleze cererea internă și să susțină investițiile. În contrast, România se luptă cu provocările fiscale, deficitul bugetar și datoria publică care crește alarmant. În cazul nostru, creșterea economică rămâne modestă, iar perspectivele de viitor depind de evoluția economiei europene.

Măsurile Germaniei ar putea crește economia europeană

Conform datelor unui sondaj realizat de Financial Times, economiștii cred că aceste cheltuieli excesive ale Germaniei ar putea să devină principalul motor al creșterii economiei europene, în contextul în care politica monetară a Băncii Centrale Europene și-a atins limitele și nu mai poate stimula suficient economia.

METEO Climatologul Lucian Sfîcă, despre ultima noapte geroasă de decembrie la Iași: „Iarna-i grea, omătu-i mare…”

09:24

SPORT „Urmașa” Simonei Halep se retrage la 17 ani, după excluderea din lotul național. Conflict cu Federația Română de Tenis

09:16

Creștere modestă și presiuni externe asupra economiei europene

Prognozele pentru zona euro indică o creștere economică de doar 1,2% în 2026, în timp ce noua creștere de 0,2% ar urma să se producă abia din 2027. Estimările analiștilor sunt asemănătoare cu cele ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene. De asemenea, cheltuielile nemților ar putea stimula exporturile și investițiile altor state membre, dar specialiștii rămân încă rezervați. O parte dintre fonduri ar putea fi direcționată către cheltuielile curente, cu impact limitat asupra creșterii pe termen lung.

FOTO – Caracter ilustrativ

Economia europeană se confruntă și cu mai multe provocări externe precum tarifele comerciale impuse de Statele Unite, concurența intensă a Chinei dar și tensiunile geopolitice care afectează atât industria, cât și încrederea consumatorilor. Un alt risc venit tot din partea SUA se referă la corecția severă pe piețele financiare globale, inclusiv în sectorul tehnologic american care ar putea duce la creșterea costurilor de finanțare în Europa.

România e prinsă între creșterea modestă și dezastrul bugetar 

Când vine vorba de țara noastră, România reușește să înregistreze o creștere economică peste media Uniunii Europene, dar într-un ritm greoi. De altfel, deficitul bugetar rămâne o problemă majoră. România continuă să fie campioana Europei la deficitul bugetar, iar datoria publică a țării a ajuns la 57,3% din PIB în trimestrul II din 2025 și tot mai aproape de 60% din PIB în 2026.

Pe lângă ritmul moderat al creșterii, România se confruntă cu provocări semnificative la nivel fiscal pentru 2026. Comisia Europeană a avertizat în mai multe rânduri că deficitul bugetar al României va rămâne peste 6% din PIB, în ciuda măsurilor de austeritate care încearcă să reducă deficitul. Țara noastră ar putea să devină unul dintre statele membre UE în care o mare parte din venituri va fi alocată pentru plata dobânzilor și va limita spațiul fiscal pentru investițiile productive.

Perspectivele economice ale României se află sub semnul incertitudinii

După primele 11 luni din 2025, România a încheiat cu un deficit bugetar de 6,40% din PIB, mult peste pragul impus de UE. Dar, în cazul nostru, 2026 va începe cu perspective dificile din toate punctele de vedere, mai ales din perspectiva locurilor de muncă. Companiile importante din diverse sectoare au anunțat concedieri masive sau chiar închiderea unităților de producție. Această tendință de restructurare începută în 2025 ar putea să frâneze dinamica consumului intern și va afecta creșterea economică a României în 2026.

O eventuală relansare a economiei germane din 2026 ar putea să stimuleze și România, dar diferența majoră dintre cele două state e aceea că Germania are capacitatea să transforme cheltuielile publice într-o creștere economică sustenabilă. România ar trebui să combine investițiile cu ajustările fiscale și pachetele de reforme dat fiind faptul că deciziile guvernului de la Berlin influențează dinamica Europei. Însă, până atunci, rămâne să ne luptăm în continuare cu deficitul ridicat, inflația uriașă și multă incertitudine.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Economia României încetinește și este marcată de inflație, Europa se blochează într-un sistem de reglementare greoi. De ce stagnarea a devenit amenințarea principală pentru stabilitatea financiară

România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne vom lungi cu bugetul actual până în ianuarie 2026