Motivul incredibil pentru care Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite importă nisip din Australia, China sau Belgia, deși sunt înconjurate de deșert

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite importă nisip din Australia, China sau Belgia, un paradox care poate părea greu de înțeles la prima vedere. Deși sunt acoperite de deșerturi aparent nesfârșite, aceste state din Golf se confruntă cu o problemă tot mai serioasă. Nisipul din deșert nu este potrivit pentru construcții moderne, iar mega-proiectele de infrastructură au nevoie de materiale cu proprietăți foarte precise.

Fenomenul scoate la iveală o realitate mai amplă, semnalată de cercetători și organizații internaționale: lumea se confruntă cu un deficit global de nisip pentru construcții, în ciuda abundenței aparente a acestui material.

Deșerturile din Arabia Saudită sau din Peninsula Arabică sunt bogate în nisip, însă granulele acestuia sunt, în mare parte, prea rotunde și prea netede. Eroziunea provocată de vânt, de-a lungul a mii de ani, a transformat aceste particule în granule fine care nu se leagă eficient în beton, scrie Timesofindia.com.

SPORT Răzvan Lucescu rămâne în cursa pentru event. Derby-ul Greciei, indecis: PAOK – AEK 0-0. „Lovitura ratată ne-a costat psihologic”

14:57

FLASH NEWS Performanță pentru România la Jocurile Olimpice de iarnă. Echipajul de bob masculin 2 persoane, pe locul 5 la jumătatea probei

14:51

Betonul este alcătuit din trei elemente esențiale, precum cimentul, apa și agregatele, care reprezintă până la 80% din volum și care materiale folosite în construcții precum pietrișul și nisipyl cu granule unghiulare, capabile să creeze o structură solidă. Nisipul deșertic, lipsit de asperități, nu oferă aderența necesară pentru rezistența și durabilitatea betonului.

Potrivit cercetărilor citate de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, doar o mică parte din nisipul existent la nivel global este adecvat pentru construcții, în ciuda faptului că omenirea consumă aproximativ 50 de miliarde de tone de nisip anual.

De unde provine nisipul „bun” pentru beton

Nisipul ideal pentru construcții provine, de regulă, din albii de râuri, lacuri și funduri marine, unde apa modelează granule mai mari, mai aspre și mai unghiulare. Acest tip de nisip se leagă eficient cu cimentul, rezultând betonul necesar pentru zgârie-nori, poduri și infrastructură critică.

Așa cum remarcă jurnalistul Vince Beiser, autorul volumului The World in a Grain, utilizarea nisipului din deșert pentru beton este ca și cum „ai încerca să construiești ceva dintr-o grămadă de bile, nu din cărămizi”.

De-a lungul anilor, Australia s-a impus ca unul dintre principalii furnizori de nisip de construcții de înaltă calitate. Conform OEC World, în 2023 Australia a exportat nisip în valoare de 273 de milioane de dolari, devenind al doilea cel mai mare exportator mondial.

În același an, Arabia Saudită a importat nisip natural pentru construcții din Australia, o decizie care reflectă dependența regatului de materiale conforme cu standardele internaționale, necesare pentru proiectele sale de infrastructură de miliarde de dolari.

Turnul Burj Khalifa, construit cu nisip de import

Paradoxul nu este valabil doar pentru Arabia Saudită. Emiratele Arabe Unite se confruntă cu aceeași problemă, în special în orașe precum Dubai și Abu Dhabi.

Un exemplu emblematic este Burj Khalifa, cea mai înaltă clădire din lume, cu 828 de metri. Construcția sa a necesitat aproximativ 330 de milioane de litri de beton, iar nisipul deșertic local a fost complet nepotrivit. Din acest motiv, constructorii au apelat la nisip importat, inclusiv din Australia, pentru a asigura rezistența structurală a clădirii.

Nisipul este utilizat în Emiratele Arabe Unite nu doar pentru zgârie-nori, ci și pentru producția de sticlă, insule artificiale precum Palm Jumeirah și pentru reîncărcarea plajelor turistice.

Conform ONU, numai proiectul Palm Jumeirah a consumat peste 186 de milioane de metri cubi de nisip marin, epuizând rapid resursele locale.

Planul Vision 2030 al Arabiei Saudite accelerează cererea de materiale de construcții de calitate superioară. Proiecte precum NEOM, The Line, Proiectul Mării Roșii sau Qiddiya necesită cantități uriașe de beton și respectarea unor standarde extrem de ridicate.

În acest context, importul de nisip nu este un moft, ci o necesitate strategică, fără de care dezvoltarea orașelor inteligente și a infrastructurii moderne ar fi imposibilă.

Dependenta statelor din Golf de nisipul importat reflectă o problemă globală. UNEP avertizează asupra unei adevărate „crize a nisipului”, cauzată de extracția excesivă și nereglementată, care duce la degradarea mediului, eroziunea râurilor și pierderea biodiversității.