O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României

Datoria publică a României a ajuns la 1.095 mld. lei, adică 59% din PIB-ul de 1.860 mld. lei, estimat de guvern pentru anul 2025. Datele publicate de Ministerul de Finanțe arată că în primele 9 luni din 2025, cele mai recente cifre disponibile, guvernele Ciolacu, Predoiu și Bolojan au adăugat la datoria publică a țării nu mai puțin de 130 de miliarde de lei.

Astfel, povara publică a României a ajuns la peste 200 de miliarde de euro în 2025, pentru prima dată în istoria României. Datele de la Ministerul de Finanțe sunt valabile numai până în septembrie 2025, ceea ce înseamnă că, în mod cert, până la finalul anului datoria a mai crescut.

ULTIMA ORĂ Se redeschide un drum care traversează Planșeul Unirii. Când spune Daniel Băluță că putem traversa Piața Unirii cu mașina

13:09

FLASH NEWS Andy Burnham anunță la Kiev sprijinul Marii Britanii. Pact cu Franța și desecretizarea tehnologiei rachetelor cu rază lungă de acțiune

13:05

Sursa: MFP.

Cine deține datoria României

Din datoria totală, 504 miliarde de lei reprezintă datorii în moneda națională, ceea ce înseamnă că fie sunt titluri de stat pentru populație, fie împrumuturi de la bănci din România. România mai are împrumuturi contractate în euro în valoare de 478 mld. lei și în dolari în valoare de 110 mld. lei. Restul datoriei este contractat în alte valute.

25 mld. lei din datorie aparține administrației publice locale și restul administrației centrale.

Sursa: MFP

De asemenea, datoria publică externă a României, conform datelor de la Finanțe, era de 557 mld. lei. Datoria internă, adică cea contractată de băncile locale sau de persoanele fizice din România prin programele Fidelis sau Tezaur, a ajuns la 539 mld. lei.

Sursa: MFP

Datoria publică se apropie de linia roșie

Nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la aproape 60% din PIB. Unul dintre criteriile de stabilitate, asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană, este ca nivelul datoriei publice să nu depășească 60% din PIB. Cu toate acestea, nu sunt multe țări care se încadrează în această limită. De exemplu, Grecia are un nivel al datoriei publice de 150% din PIB. Italia, de asemenea, are o datorie publică de 138% din PIB, în vreme ce Franța datorează echivalentul a 116% din PIB.

Cu toate că nivelul datoriei publice din România este mic prin comparație cu alte state europene, economiștii spuneau, cel puțin până la momentul pandemiei din 2020, că o economie de nivelul României nu poate suporta o datorie mai mare de 45-50% din PIB. Paradigmele economice însă s-au schimbat de când statele s-au îndatorat ca urmare a cheltuielilor din pandemie: inflația nu a mai fost văzută ca monstrul de altădată, de exemplu.

Totuși, așa cum scrie în manualul de economie, îndatorarea este bună, cât timp datoria creează venituri în viitor, adică se investește. Când cheltuielile publice merg însă spre plăți fixe, cum ar fi bunuri, servicii, salarii sau pensii, deficitul bugetar și datoria publică devin pietre de moară pentru economie și duc, inevitabil, la creșteri de taxe

AUTORUL RECOMANDĂ