Mulți muncitori asiatici – cum ar fi bone, şoferi, asistenţi personali sau bucătari – ajung să-şi petreacă 24 de ore din 24 cu angajatorii lor, de obicei fiind vorba de oameni din familii mai înstărite, care le oferă nu doar salariu, ci şi cazare în aceeaşi casă cu ei.
Anul trecut, 100.000 de muncitori străini au ajuns anul trecut în România, dar pentru 2026 Guvernul a decis să elibereze cu 10% mai puţine permise de muncă pentru muncitorii străini, pentru ca locurile de muncă disponibile să ajungă în primul rând către românii care îşi caută de lucru.
Observator TV oferă exemplul lui Met Kitco Columna Hinay, o femeie din Filipine, care lucrează de doi ani în România pentru o familie din Capitală, unde face de toate: este bonă, menajeră și ajutor de nădejde în casă.
„Am grijă de copilul de 3 ani, în același timp gătesc și fac curățenie, și mă ocup de toate în jur. Se poartă bine cu mine, sunt angajatori foarte buni. Rămân cât timp pot aici. Prima mea experiență a fost foarte dificilă pentru mine, din cauza vremii diferite; mi-a fost greu, dar acum este deja bine”, a spus Hinay.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F01%2Fmet-kitco-columna-hinay.png)
Met Kitco Columna Hinay / FOTO – Captură video: Observator TV (Antena 1)
De cele mai multe ori, acești muncitori sunt aduși prin firme specializate, locuiesc în casa angajatorului și sunt disponibili aproape non-stop, ocupându-se de tot ce ține de viața zilnică: duc copiii la școală, fac cumpărături, gătesc, au grijă de animalele de companie și rezolvă diverse probleme logistice.
Potrivit agențiilor de recrutare, cererea pentru astfel de servicii rămâne ridicată, iar salariile pentru un asistent personal sau pentru o bonă în România se situează între 3.700 si 5.000 de lei, şi variază în functie de experienţă şi de disponibilitate.
Un ajutor de bucătar este plătit cu 650 euro, la fel şi un muncitor necalificat în construcții și, pe lângă salariul de bază, cei mai mulți muncitori străini primesc diurnă sau mâncare, cazare și, uneori, transport între locul de cazare și cel de muncă.
„Cererea a rămas constantă pentru personal domestic și pentru personal calificat. Bone, menajere, îngrijire, grădinar și șofer, iar pentru partea de calificați, începând cu construcții, HoReCa, industrii, agricultură. Românii sunt obișnuiți cu lucrători străini, bone, menajere, și din Indonezia, fac parte din familie, practic”, a precizat Yosef Gavriel Peisakh, manager agenţie de recrutare.
Dar această tendință scoate în evidență o problemă mai mare: lipsa forței de muncă din România. Deficitul este estimat la 600.000 de angajați, iar muncitorii străini reușesc să acopere doar o parte din acest gol.
„Există un interes pentru a veni în România. România e o țară atractivă pentru forța de muncă din afară, e în UE, e în Schengen, integrarea crește, gradul de integrare, și în ultimul timp am observat că România nu mai e o țară de tranzit spre Vest. De când am intrat în Schengen, forța de muncă s-a stabilizat aici și devenim o țară de destinație”, a declarat Romulus Badea de la Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă.
Ce a făcut acest livrator nepalez din România, după 14 ore consecutive de muncă