Austria a anunțat că reduce TVA-ul la alimentele de bază, ca să mai ia din presiunea prețurilor și să protejeze puterea de cumpărare. România, în schimb, a mers în direcția opusă și a crescut TVA-ul la alimente, deși inflația rămâne mult mai mare decât în Austria. Diferența de strategie a fost subliniată de Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, care spune că statul român a ales cea mai simplă variantă: a pus costul direct pe populație.

În Austria, guvernul a decis ca, din iulie 2026, TVA-ul pentru anumite alimente de bază să scadă sub pragul de 5%, iar măsura vine pe fondul unei inflații aflate în jurul a 4%. Autoritățile spun că vor să țină prețurile sub control și să reducă povara de pe consumatori într-o perioadă în care costurile rămân ridicate. Lista exactă de produse urmează să fie stabilită.
„Austriecii, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 60.000 de euro, plătesc taxe pe alimente sub jumătate din cât plătesc românii, cu un PIB de ~20.000 euro. Guvernul României pare să-și prioritizeze reducerile de deficit și schemele de ajutor de stat pentru firme de partid în detrimentul populației”, spune Claudiu Năsui.
Năsui atrage atenția și asupra faptului că Austria nu este într-o situație bugetară perfectă. Țara are un deficit mai mare, iar datoria publică se apropie de 80% din PIB, însă guvernul austriac a ales să reducă presiunea fiscală exact acolo unde oamenii simt cel mai direct costurile: la alimente.
În România, majorarea TVA-ului la alimente până la 11% a intrat în vigoare din 1 august 2025, după ce cotele reduse anterioare au fost reorganizate, iar măsura a venit în contextul unui val de scumpiri. Mai multe analize din toamna lui 2025 au arătat că alimentele au fost printre cele mai sensibile la schimbările de taxare, pentru că impactul se vede rapid la raft. Fructele au înregistrat o majorare de preț de 15%, în medie, iar laptele s-a scumpit cu peste 11%.
Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, spune că România aplică o politică fiscală care apasă mai tare pe populație, în timp ce alte state încearcă să reducă povara.
„Și să nu credeți că în Austria n-au probleme. Pe lângă inflație, au deficit de ~5% și datorie publică de 80% din PIB. Deci nici la ei nu e roz. Diferența este că acolo guvernul a hotărât să nu-și rezolve problemele financiare pe seama populației, luându-le mai mulți bani. Pe când la noi populația a fost ultima grijă a guvernului care a găsit totuși bani în plus pentru scheme de ajutor de stat și pentru firme de partid, pardon „investiții””, transmite Năsui.
RECOMANDAREA AUTORULUI