Gândul a aflat, în exclusivitate, traseul parcurs de evadatul Abdullah Ataș – ucigașul polițistului Gheorghe Ionescu, cunoscut ca Dulăul de la Rutieră” – de la momentul învoirii sale din Penitenciarul Rahova, până în prezent. Între timp, la solicitarea Serviciului de Investigații Criminale, Tribunalul București a emis un Mandat European de Arestare pe numele lui Abdullah Ataș, acesta fiind dat în urmărire internațională.
Potrivit unor surse judiciare, Abdullah Ataș, condamnat la 22 de ani de închisoare, a plecat vineri, cu învoire de la Penitenciarul Rahova, la un prieten din Voluntari.
Echipele de cercetare care îl caută, atât de la penitenciar, cât și de la Poliție, au luat legătura cu prietenul său, iar acesta le-ar fi transmis că, după ce s-a despărțit de el, turcul urma să se ducă la soție.
Anchetatorii au contactat-o pe soția lui Ataș, care locuiește în Buzău și cu care acesta are o fetiță. Femeia a negat însă că deținutul ar fi ajuns la domiciliul conjugal.
Cei care îl cunosc pe „Regele veiozelor”, din interiorul regimului semideschis în care se afla încarcerat, inclusiv conducerea penitenciarului, ne-au explicat că deținutul nu a făcut nicio problemă în cei 10 ani de când se află în închisoare și a avut un comportament ireproșabil. Tocmai de aceea a și beneficiat de cele 24 de permisii.
„Aceasta este un tip de recompensă pentru cei care nu creează probleme, sunt stăruitori în activitățile care se desfășoară în regimul de detenție și nu știm ce mecanism psihologic s-ar fi putut produce în mintea acestui deținut ca el să săvârșească cu bună-știință un act de evadare. Pentru că o astfel de faptă e o infracțiune în sine și pedeapsa lui poate să ajungă mai mare decât cei 22 de ani.
Mai mult, odată ce ar fi prins și nu ar fi existat vreun eveniment fortuit care să ducă la imposibilitatea ca el să revină în penitenciar până la ora maximă a învoirii, atunci regimul semideschis se va transforma automat în regim de maximă siguranță”, au declarat surse judiciare pentru Gândul.
Recompensele în sistemul penitenciar se acordă, de regulă, în mod gradual, asigurându-se accesul persoanelor private de libertate la toate tipurile de recompense. Propunerile de recompensare formulate sunt analizate de către o comisie din care fac parte directorul unității, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar și directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială, au transmis reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).
„Natura infracțiunii săvârșite nu reprezintă o condiție unică în baza căreia să se aprecieze acordarea sau neacordarea recompensei cu permisiunea ieșirii din penitenciar, elementele principale analizate fiind reprezentate de conduita constant pozitivă a deținutului în detenție, interesul pentru muncă și activități educative și de asistență psihosocială, tipul de recompense obținute anterior, precum și perioada executată, raportat la durata din pedeapsă ce mai trebuie executată până la analizarea în comisia pentru liberare condiționată”, mai precizează reprezentanții ANP.
În anul 2024, la nivelul unităților subordonate ANP au fost acordate 3.857 recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar pentru 1 zi, respectiv 654 recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar cu o durată mai mare de 24 ore.
În 2025, au fost acordate un număr de 4.259 recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar pentru 1 zi, respectiv 1.140 recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar cu o durată mai mare de 24 ore.
În 2024, un număr de 525 persoane private de libertate condamnate pentru săvârșirea infracțiunii de omor/ omor calificat/ tentativă la omor/ tentativă la omor calificat au fost recompensate cu permisiunea de ieșire din penitenciar pentru 1 zi, acestea beneficiind de 797 recompense cu acest obiect, mai spun reprezentanții ANP.
„Totodată, în anul 2025, un număr de 442 persoane private de libertate condamnate pentru săvârșirea infracțiunii de omor/ omor calificat/ tentativă la omor/ tentativă la omor calificat au fost recompensate cu permisiunea de ieșire din penitenciar pentru 1 zi, acestea beneficiind de 832 recompense cu acest obiect.
În anul 2024, persoanele private de libertate condamnate pentru săvârșirea infracțiunii de omor/ omor calificat/ tentativă la omor/ tentativă la omor calificat au beneficiat de 34 recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar pentru o perioadă mai mare de 24 ore.
De asemenea, în anul 2025, persoanele private de libertate condamnate pentru săvârșirea infracțiunii de omor/ omor calificat/ tentativă la omor/ tentativă la omor calificat au beneficiat de 162 recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar pentru o perioadă mai mare de 24 ore”, potrivit ANP.
În 2024 au existat două cazuri când deținuții nu s-au prezentat din permisiunea de ieșire din penitenciar, la expirarea celor 24 ore pentru care a fost acordată, iar o situație similiară a fost și în anul 2025.
„Precizăm faptul că în perioada 2024 – 2025 nu au fost înregistrate situații în care persoanele private de libertate să nu se fi prezentat din permisiunea de ieșire din penitenciar acordată pentru o perioadă mai mare de 24 ore”, mai transmit reprezentanții ANP.
După ce Abdullah Ataș nu s-a mai întors din permisie, ANP a cerut verificări ale Corpului de Control al Ministerului Justiției la Penitenciarul Rahova.
„Menționăm faptul că, raportat la situația deținutului care nu s-a întors din permisiunea de ieșire din penitenciar în data de 26.01.2026, Administrația Națională a Penitenciarelor a dispus efectuarea unor verificări preliminare de către Direcția Inspecție Penitenciară și a solicitat Ministerului Justiției realizarea unor verificări suplimentare de către Corpul de Control al MJ la Penitenciarul București-Rahova”, potrivit ANP.
La rândul său, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu, a declarat că, probabil, turcul care a evadat de la Rahova a plecat din România.
„Într-un procent mare luăm în calcul că a plecat din România, a plecat în Turcia”, a declarat Bogdan Despescu.
Secretarul de stat din MAI a oferit câteva explicații.
„Astăzi cu ocazia verificărilor, cu ocazia discuțiilor cu fosta soție, cu fosta parteneră, ni s-a precizat că a fost contactată de un cetățean care i-a spus că este plecat în Turcia, nu înseamnă că este sută la sută”, a precizat secretarul de stat.
Abdullah Atas, omul de afaceri turc care l-a ucis pe polițistul Gheorghe Ionescu, zis „Dulăul”, în 2015, a evadat de la Rahova. Turcul fusese condamnat definitiv în 2017 la 22 de ani și 10 luni de închisoare pentru omor calificat.
AUTORUL RECOMANDĂ: