Acuzații explozive într-un raport american: Comisia Europeană s-a implicat direct în alegerile din România prin măsuri de cenzură

Un raport oficial al Comitetului pentru Justiție din Camera Reprezentanților SUA arată cum Comisia Europeană s-a implicat direct în alegerile din mai multe state europene, inclusiv România, prin presiuni asupra platformelor online și prin măsuri de cenzură a conținutului politic.

Potrivit documentului publicat pe 3 februarie 2026, România este cazul în care Comisia Europeană ar fi aplicat cele mai agresive măsuri de control ale discursului online, în timpul alegerilor prezidențiale din 2024.

Alegerile din România, anulate după acuzații neconfirmate

Raportul reamintește că, în decembrie 2024, CCR a anulat primul tur al alegerilor, câștigat de Călin Georgescu. Decizia s-a bazat pe informații furnizate de serviciile de informații, care au susținut că Rusia ar fi influențat campania acestuia prin TikTok.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Singurul program de guvernare al lui Bolojan – tăiem cu toporul”

23:04

NEWS ALERT O polițistă a fost rănită și o mașină distrusă după ce turla unei biserici din Sălaj s-a prăbușit. Pompierii au intervenit de urgență

22:55

Documentele interne ale TikTok, prezentate ulterior atât autorităților române, cât și Comisiei Europene, contrazic această versiune. Platforma a transmis că nu a găsit dovezi privind existența unei rețele coordonate de zeci de mii de conturi asociate campaniei lui Georgescu.

Presiuni asupra TikTok și eliminări de conținut

Raportul american arată că, înainte de alegerile din România, Comisia Europeană a cerut platformelor online să intensifice moderarea conținutului politic. Autoritățile române ar fi solicitat eliminarea unor materiale politice, inclusiv conținut critic la adresa partidelor de guvernare sau favorabil lui Călin Georgescu. TikTok a refuzat însă o parte dintre solicitări și a invocat libertatea de exprimare.

„Sisteme de răspuns rapid” activate înaintea alegerilor

Potrivit raportului, Comisia Europeană a activat așa-numitele „sisteme de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri importante. Aceste mecanisme permit verificatorilor de fapte aprobați de Comisie să trimită cereri prioritare de eliminare a conținutului online în perioadele electorale.

Raportul menționează că România nu este un caz izolat. Comisia Europeană ar fi folosit mecanisme similare și în Franța, Germania, Italia, Polonia și Republica Moldova. În aceste state, Bruxelles-ul ar fi cerut platformelor online să elimine sau să limiteze conținut politic considerat „problematic”, inclusiv postări ale unor candidați sau mesaje critice la adresa guvernelor.

Autorii raportului susțin că, deși măsurile au fost prezentate drept acțiuni împotriva dezinformării, ele au avut efecte directe asupra dezbaterii publice și asupra competiției electorale.

Comitetul pentru Justiție al Camerei Reprezentanților afirmă că, în ultimii ani, Comisia Europeană a exercitat presiuni constante asupra platformelor de socializare, inclusiv asupra conținutului politic din afara UE, cum ar fi SUA.

Raportul integral poate fi consultat AICI.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• ARMO neagă informațiile apărute în spațiul public cu privire la pierderile masive ale României din taxarea coletelor non-UE. „Aceste cifre nu sunt susținute de date oficiale”
• România a fost dată în judecată de Comisia Europeană din cauza depozitelor de deșeuri neconforme