Ungurii anchetează anularea alegerilor din România pentru a preveni o situație similară la ei în țară și arată pașii care duc la manipularea lor

Think-tank-ul maghiar MCC Brussels a lansat Democracy Interference Observatory pentru a monitoriza influența instituțiilor Uniunii Europene asupra alegerilor naționale, cu un accent deosebit pe investigarea alegerilor din România din decembrie 2024. Organizație susține că acțiunile Comisiei Europene și utilizarea Digital Services Act (DSA) au influențat anularea rezultatelor din primul tur de scrutin din decembrie 2024.

Democracy Interference Observatory urmează să publice în viitorul apropiat un „manual de intervenție” în alegeri, care se bazează pe alegerile europene recente și pe cazuri documentate.

MCC Brussels va începe în primă fază cu o investigație asupra alegerilor parlamentare maghiare, care sunt programate în acest an pe 12 aprilie, și va servi drept studiu de caz într-un cadru de monitorizare mai amplu și scalabil, care se va extinde și în alte state membre.

EXCLUSIV Deblocarea crizei apei de la Curtea de Argeș stă în semnătura lui Bolojan. Primăria a cerut guvernului 2 milioane de euro pentru acțiunile de decontaminare și pentru reluarea furnizării apei potabile, dar premierul amână o decizie. Gândul publică documentul de pe masa lui Bolojan

19:47

FLASH NEWS ÎCCJ organizează a doua rundă de dezbateri cu societatea civilă. Pe ordinea de zi, combaterea dezinformării și independența justiției

19:44

Alegerile din ziua de astăzi sunt susceptibile la interferențe

Lansarea Observatorului de Interferență a Democrației vine după ce tot mai multe dovezi au apărut în spațiul public, care arată că alegerile din ziua de astăzi sunt din ce în ce mai afectate atât de actorii politici interni, cât și de rețelele dense care controlează instituțiile UE, de autoritățile naționale, platformele digitale și ONG-urile active din punct de vedere politic.

Observatorul de Interferență în Democrație a început să colecteze sistematic dovezi pentru a demonstra ipoteza înaintată. Prin urmare, au evidențiat trei exemple, printre care și cel al României.

Ungurii iau ca exemplu principal alegerile din România

MCC Brussels a solicitat anul trecut acces la unele documente ale Comisiei UE care conțin informații despre procedurile Digital Services Act legate de alegerile prezidențiale din România din 2024. În ciuda solicitării, Comisia a refuzat să ofere accesul la documentele solicitate pe motiv că Digital Services Act are prioritate juridică în fața Regulamentului privind transparența al UE.

Cu toate acestea, raportul publicat recent de Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților din SUA dezvăluie o coordonare între autoritățile guvernamentale, companiile de tehnologie și alte organizații pentru a controla și dirija discursul politic online. Statele Unite au arătat că manipularea conținutului online afectează dezbaterea democratică.

MCC Brussels arată că unele ONG-uri finanțate de Uniunea Europeană au jucat un rol central în integrarea conținutului, a evaluărilor și a recomandărilor în rapoartele privind statul de drept la nivelul UE și în exercițiile de monitorizare a democrației, inclusiv în cele care vizează Ungaria. Recent, ONG-ul Democracy Reporting International (DRI) a solicitat acces la date legate de alegerile din Ungaria, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la transparență, conflicte de interese și neutralitate politică. După cum arată MCC Brussels , DRI primește finanțare în proporție de 74% de la guverne: 47% din Germania, 20% de la UE și 7% din Olanda.

Peter Magyar invocă deja interferențe rusești

După alegerile din România, acuzațiile de interferență străină la scară largă au fost invocate pentru a justifica măsurile de reglementare extraordinare, intensificarea aplicării legii pe platformele de socializare și extinderea operațiunilor de verificare a faptelor. MCC Brussels spune că aceeași strategie care a fost aplicată în România este aplicată acum și în Ungaria, în contextul alegerilor parlamentare din această primăvară.

Opozantul politic al lui Viktor Orban, Peter Magyar, ar fi adoptat deja narativul românesc și a avertizat asupra interferențelor străine în alegeri, în special cele rusești. În paralel, șeful cabinetului său, Marton Hajdu, a pledat public pentru aplicarea Legii privind serviciile digitale (DSA) și a Legii privind inteligența artificială în Ungaria pentru a combate „dezinformarea” online.

Peter Magyar a declarat că Rusia își folosește serviciile de informații pentru a-i submina campania electorală și a reacționat după ce Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a emis un comunicat în care susținea că Uniunea Europeană plănuiește „o schimbare de regim” la Budapesta în favoarea opoziției. Liderul partidului Tisza a cerut public Rusiei asigurări clare că nu va interveni în politica internă a Ungariei prin campanii de dezinformare, atacuri cibernetice sau șantaj.

Mai mult, Magyar a denunțat atacuri cibernetice asupra infrastructurii partidului său și a susținut că acestea sunt orchestrate de actori sprijiniți de serviciile ruse pentru a ajuta partidul de guvernământ, Fidesz. Acest narativ reprezintă o schimbare față de discursul politic tradițional din Ungaria; Magyar prezintă Rusia nu doar ca un aliat al guvernului actual, ci ca o forță activă care încearcă să influențeze rezultatul scrutinului.

Care sunt pașii care duc la manipularea alegerilor

MCC Brussels a întocmit pașii care duc la manipularea alegerilor. Mai întâi, se construiește o narațiune a interferenței în alegeri. Apoi, în al doilea rând, se pune presiune pe reglementarea UE și aplicarea legii de către platforme. În al treilea rând, amplificarea rețelelor de monitorizare și verificare a faptelor conduse de ONG-uri. În al patrulea rând, remodelarea mediului informațional electoral.