Fraudarea fondurilor alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, în vizorul Curții de Conturi Europene. Interviu cu Lucian Romașcanu

Interviu cu Lucian Romascanu, membru al Curții de Conturi Europene (ECA) prilejuit de publicarea raportului „Combaterea fraudei în cadrul MRR: un șantier deschis”.

Reporter: Pe data de 11.02.2026 Curtea Europeană de Conturi a publicat raportul special nr. 06/2026 „Combaterea fraudei în cadrul MRR: un șantier deschis”. Ce ne puteți spune despre acest raport în contextul în care vorbim despre o facilitate importantă, care la nivelul Uniunii Europene reprezintă 650 miliarde de EURO destinați recuperarii economice post-COVID dar nu numai?

Lucian Romașcanu: ECA a publicat pe parcursul ultimilor ani numeroase rapoarte privind MRR, PNRR cum e cunoscut în România, auditând diverse fațete ale acestui mecanism. În cazul raportului de față, acest audit este unul special pentru că a evaluat eficacitatea sistemelor instituite de Comisia Europeană și de patru state membre (Danemarca, Spania, Italia și România) pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) în vederea protejării intereselor financiare ale UE împotriva fraudelor.

FLASH NEWS Nicușor Dan recunoaște că România nu poate adopta moneda euro din cauza deficitului și a datoriilor externe

20:55

FLASH NEWS Nicușor Dan face declarații după reuniunea informală a Consiliului European: „UE dă de două ori mai mulți bani pe birocrație decât pe cercetare”

20:49

Reporter: Ce ne puteți spune despre România, a făcut parte din acest audit?

Lucian Romașcanu: Da, România a fost selectată și mă bucur că pot prezenta câteva aspecte legate de performanțele României relativ la obiectul raportului. România a fost selectată pe baza mai multor indicatori de risc, inclusiv numărul de cazuri EPPO legate de RRF, constatările critice și cele foarte importante din auditurile PFIU ale Comisiei (PFIU – protejarea intereselor financiare ale UE), nivelul alocărilor financiare din MRR și volumul plăților efectuate până în iulie 2024.

Auditul a evaluat sistemele antifraudă ale organismului de coordonare, ale organismului de audit și ale celor două organisme de punere în aplicare selectate pe baza riscurilor entităților auditate anterior de Comisie.

Reporter: Cum puteți descrie, pe scurt, performanța României privind obiectul raportului?

Lucian Romașcanu: Voi încerca să prezint câteva concluzii la sfârșitul acestui interviu. Dar, ca să răspund acum pe scurt, România a instituit un cadru antifraudă structurat, cu o implicare puternică a organismului de coordonare și cu practici de audit aliniate la fondurile structurale ale UE. Auditurile Comisiei au fost un factor-cheie al îmbunățățirilor dar introducerea lor a fost uneori tardivă. Vă voi pune la dispoziție și câteva grafice pentru a ilustra modul, comparativ, în care România a acționat împreună cu celelalte state din eșantion.

Reporter: Ne puteți prezenta, de asemenea pe scurt, care a fost structura urmarită în elaborarea raportului și modul cum au fost evaluate acțiunile României?

Lucian Romașcanu: Aș răspunde pe rand la cele mai importante cinci capitole ale acțiunilor de prevenire a fraudei auditate.

1. Evaluarea riscurilor de fraudă

Este important de subliniat că organismele de implementare din România utilizează modelul Comisiei privind riscul de fraudă (tabelul 3).

Cu toate acestea, cu excepția unui organism de punere în aplicare, evaluările riscului de fraudă nu au fost efectuate de la începutul PNRR. În schimb, acestea au fost introduse în urma auditurilor PFIU ale Comisiei și, în majoritatea cazurilor, ca răspuns la recomandările Comisiei. Această punere în aplicare întârziată a redus valoarea preventivă a evaluărilor riscurilor în primele etape ale execuției MRR.

2. Măsuri de detectare a fraudelor

Organismele de punere în aplicare din România aplică o abordare în materie de control al fraudei similară celei utilizate pentru fondurile structurale ale UE, combinând controalele administrative periodice cu cele bazate pe riscuri. Controalele antifraudă acoperă toate domeniile principale de risc. Au fost elaborate liste de verificare specifice care vizează în mod specific indicatorii de fraudă din contractele de achiziții publice și care sunt utilizate de organismele de punere în aplicare.

Organismele MRR din România au instituit canale clare de avertizare în interes public care permit persoanelor să raporteze abaterile, protejându-și în același timp identitatea. Avertizarea anonimă în interes public este disponibilă în majoritatea organismelor de punere în aplicare; un organism de punere în aplicare a introdus această opțiune în urma auditului. România este menționată, de asemenea, printre exemplele de bune practici legate de comunicarea externă și de mecanismele de avertizare în interes public (caseta 3).

3. Utilizarea analizei datelor și Arachne

Arachne este un instrument IT de căutare și analiză automatizată a datelor și care poate ajuta la identificarea riscurilor de fraudă, a iregularitaților și a conflictelor de interese. România utilizează Arachne ca instrument principal de extragere a datelor pentru detectarea fraudelor. Organismele de punere în aplicare au elaborat orientări pentru utilizarea acestuia.

În România, organismul de coordonare recomandă ca organismele de punere în aplicare să efectueze verificări în Arachne numai dacă există indicii ale unei posibile fraude. Unul dintre cele două organisme de punere în aplicare selectate a definit încă din momentul inițierii măsurilor PNRR în ce etapă din ciclul de viață al unui proiect trebuie utilizat Arachne pentru a verifica eventuala existență a unor fraude. Celălalt organism de punere în aplicare a făcut acest lucru abia în 2025, după auditul Curții.

Până în mai 2025, România încărcase în Arachne aproape 8 000 de proiecte din cadrul RRF, cu mult mai puține decât alte state membre. Spre deosebire de Italia, România nu are o imagine cuprinzătoare a încărcării tuturor proiectelor RRF, ceea ce reduce eficacitatea detectării fraudelor bazate pe date.

4. Raportarea suspiciunilor de fraudă

România dispune de proceduri pentru raportarea cazurilor de suspiciune de fraudă către OLAF prin intermediul AFCOS. La nivelul UE, declarațiile de gestiune arată că șase state membre au raportat DG ECFIN 51 de cazuri de suspiciune de fraudă de la începutul RRF, în 2021, până la sfârșitul anului 2024 (figura 9).

5. Politici antifraudă și calendar

Toate organismele de punere în aplicare selectate din România instituiseră politici antifraudă. Cu toate acestea, astfel cum s-a observat în mai multe state membre, unele politici au fost adoptate numai după ce prima cerere de plată a fost transmisă Comisiei (figura 7). Acest calendar a redus asigurarea că garanțiile antifraudă adecvate erau pe deplin instituite la începutul punerii în aplicare a MRR.

Reporter: La final, cum arată pentru Romania cateva concluzii ale acestui raport ?

Lucian Romașcanu: Concluziile sunt în mare parte favorabile cu mențiunea întârzierii unor măsuri antifraudă. Cateva concluzii structurate ar fi urmatoarele :

• România a instituit un cadru antifraudă relativ cuprinzător pentru MRR, cu un organism de coordonare activ, evaluări structurate ale riscurilor de fraudă și măsuri de detectare a fraudei aliniate în mare măsură la practicile utilizate pentru fondurile structurale ale UE. Cu toate acestea, mai multe elemente-cheie au fost introduse cu întârziere, adesea în urma auditurilor PFIU ale Comisiei, și persistă deficiențe în ceea ce privește calendarul evaluărilor riscurilor, utilizarea sistematică a analizei datelor și monitorizarea datelor încărcate în Arachne.
• Organismul de coordonare din România (CIC PNRR) joacă un rol activ în conceperea și punerea în aplicare a cadrului antifraudă al MRR. Acesta stabilește cerințe și oferă orientări organismelor de punere în aplicare, inclusiv cu privire la procedurile de raportare a suspiciunilor de fraudă, la autoevaluările riscului de fraudă și la utilizarea instrumentelor de detectare. Organismul de coordonare a elaborat, de asemenea, liste de verificare pentru a monitoriza respectarea de către organismele de punere în aplicare a cerințelor antifraudă.
• În urma auditurilor efectuate de unitatea de informații financiare a Comisiei, atât organismul de coordonare cât și organismele de punere în aplicare au actualizat o serie de proceduri, inclusiv modele de evaluare a riscului de fraudă, canale de avertizare în interes public, coduri de etică și politica antifraudă. Aceste îmbunătățiri ilustrează impactul pozitiv al auditurilor Comisiei asupra sistemului din România.

Lucian Romașcanu este membru al Curții Europene de Conturi din 1 iulie 2025, fiind desemnat de Guvernul României pentru un mandat de 6 ani. Romașcanu a fost numit de Consiliul UE în urma voturilor favorabile ale membrilor Comisiei de Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European (22 de voturi pentru) și al plenului Parlamentului European (437 voturi pentru).

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Lucian Romașcanu a depus jurământul ca membru al Curții Europene de Conturi: „Voi reprezenta România cu cinste”

Lucian ROMAȘCANU, numit oficial membru din partea României la Curtea de Conturi Europeană