Olanda cere retragerea dreptului de vot pentru Ungaria și Slovacia în UE: „Propunem simplificarea procedurii activării Articolul 7 din Tratatul UE”

Noul guvern minoritar din Olanda cere măsuri dure împotriva statelor considerate eurosceptice. Ungaria și Slovacia sunt menționate explicit într-un acord de coaliție care prevede retragerea fondurilor UE și a dreptului de vot dacă blochează deciziile Uniunii.

Guvernul olandez intenționează să adopte o poziție fermă față de statele membre ale Uniunea Europeană considerate „eurosceptice și recalcitrante”, propunând inclusiv retragerea dreptului de vot în Consiliul European.

În acest caz, Ungaria și Slovacia sunt menționate explicit în acordul de coaliție al noului executiv de la Haga, relatează The Brussels Signal.

În capitolul dedicat relațiilor internaționale și politicii europene, coaliția guvernamentală olandeză își reafirmă sprijinul pentru UE, precizând că pacea și securitatea pot fi garantate doar împreună cu aliații europeni. Totodată, documentul avertizează că statele care subminează activ proiectul european se pot aștepta la măsuri punitive.

FLASH NEWS Emiratele Arabe Unite raportează atacuri cu drone lângă centrala nucleară din Abu Dhabi

20:06

RĂZBOI Trump: „Pentru Iran, ceasul ticăie și ar fi mai bine să se miște mai repede sau nu va mai rămâne nimic din ei”

19:58

„Vom adopta o poziţie fermă împotriva țărilor care subminează în mod activ Europa, cum ar fi, de exemplu, Ungaria și Slovacia, prin urmare, propunem simplificarea procedurii activate în conformitate cu Articolul 7 din Tratatul UE pentru a facilita privarea statelor în cauză de dreptul lor de vot în UE”, se arată în acordul de coaliție.

Propunerea vizează în mod direct guvernele conduse de Viktor Orban și Robert Fico, în contextul în care acestea au fost acuzate în repetate rânduri că folosesc dreptul de veto pentru a bloca decizii majore ale Uniunii Europene.

Eliminarea unanimității, pe agenda Olandei

În spectrul politicii externe și de securitate, coaliția olandeză susține eliminarea mecanismului decizional bazat pe unanimitate, considerat un obstacol în funcționarea UE. Această propunere ar limita semnificativ capacitatea statelor membre de a bloca deciziile comune.

Inițiativa a stârnit deja critici dure pe plan intern. Jurnalistul și fostul europarlamentar Derk Jan Eppink, reprezentant al partidului Mișcarea Fermierilor și Cetățenilor, a calificat această parte a acordului drept „absurdă”.

El a descris atitudinea coaliției conduse de Rob Jetten ca fiind „arogantă și absolut contraproductivă”, precizând că modificarea Tratatului de la Lisabona și eliminarea dreptului de veto necesită, la rândul lor, unanimitatea statelor membre.

Alegerile din Olanda, desfășurate la 29 octombrie 2025, au fost câștigate la egalitate de partidul social-liberal D66 și Partidul pentru Libertate, condus de Geert Wilders, fiecare cu câte 26 de mandate. La finalul lunii ianuarie, s-a format un guvern minoritar sub conducerea lui Rob Jetten, în vârstă de 38 de ani, cel mai tânăr premier din istoria țării.

Coaliția este formată din D66, Blocul Creștin-Democrat și Partidul Popular pentru Libertate și Democrație, având în total 66 de mandate, cu zece mai puține decât majoritatea necesară în Camera Inferioară a Parlamentului de la Haga. Formarea unui guvern minoritar este un eveniment rar în politica olandeză.

Recomandarea autorului:

Planul UE pentru aderarea Ucrainei în 2027. Care sunt cei cinci pași analizați la Bruxelles, în ciuda veto-ului Ungariei