Gabriela Folcuț, director executiv ARB: “Interoperabilitatea și competențele digitale sunt marile vulnerabilități ale României”

Sistemul bancar românesc a avansat rapid în zona digitalizării, însă ritmul transformării depinde de statusul modernizării digitale a administrației publice, de rapiditatea implementării legislației europene sau cea națională și de creșterea competențelor digitale ale populației, a arătat Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, în cadrul conferinței EUROPA CONNECT – România Digitală, comunicată de Gândul.

Vezi galeria foto
7 poze

România începe să recâștige încrederea investitorilor și să depășească dificultățile economice din ultimii ani, însă progresul digitalizării depinde de măsuri concrete și de o mai bună coordonare între stat și mediul privat, susține Gabriela Folcuț.

DECIZIE Liber la bere cu alcool pe stadioanele din România. Parlamentul tocmai a modificat legea care interzicea consumul de băuturi alocoolice la meciuri

13:34

FLASH NEWS PSD acuză PNL de iresponsabilitate după ce liberalii au blocat Ordonanța SAFE în Parlament

13:32

„România a ieșit din carantina economică și a demonstrat în fața instituțiilor internaționale, inclusiv agențiile de rating, că este capabilă să rezolve dezechilibrele cu care s-a confruntat, în special deficitul bugetar. Asta înseamnă că România poate redeveni atractivă pentru investitori, inclusiv din perspectiva digitalizării”, a declarat aceasta.

Directorul executiv al ARB subliniază că sistemul bancar este printre cele mai avansate sectoare în ceea ce privește digitalizarea, însă ritmul transformării depinde în mod direct de evoluția digitalizării administrației publice.

„Oricât de mult și-a dorit sistemul bancar să se digitalizeze, depinde de modul în care instituțiile publice se digitalizează și de ritmul în care legislația europeană și națională este implementată și primește norme de aplicare”, a explicat Folcuț.

Aceasta a dat ca exemplu colaborarea cu autoritățile pentru simplificarea proceselor administrative, inclusiv proiectele care permit actualizarea automată a datelor personale ale clienților fără deplasarea acestora la bancă.

„În momentul în care toate băncile vor fi integrate în proiectul cu Direcția Generală de Evidență a Persoanelor, milioane de clienți nu vor mai fi nevoiți să vină la bancă pentru actualizarea datelor personale. Actualizarea datelor personale este o obligație legală prevăzută de legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, a precizat reprezentanta sistemului bancar.

EUROPA CONNECT – România Digitală

Un obstacol rămâne întârzierea normelor de aplicare pentru recunoașterea semnăturii electronice simple și avansate, aspect considerat esențial pentru debirocratizarea la nivel național.

„Așteptăm de doi ani normele de aplicare la legea care recunoaște caracterul juridic al semnăturii electronice simple și avansate. Mediul privat are nevoie de aceste reglementări pentru a simplifica procesele și pentru a accelera digitalizarea”, a spus Folcuț.

Oficialul ARB a evidențiat și potențialul portofelului digital european, pentru care sectorul bancar și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu autoritățile, cu obiectivul implementării până la finalul anului 2026.

În ciuda progreselor, România rămâne în urmă la capitolul competențe digitale, ceea ce limitează dezvoltarea economiei digitale.

„Avem o conectivitate excelentă, suntem chiar pe primul loc în Europa, însă doar 28% dintre români au competențe digitale de bază, comparativ cu media europeană de 56%. Ținta națională este ca 50% dintre români să aibă competențe digitale de bază până în 2030, iar timpul rămas este foarte scurt”, a avertizat aceasta.

Gabriela Folcuț consideră că soluția este elaborarea unui plan național de acțiuni privind digitalizarea, bazat pe colaborarea între autorități și mediul privat, investiții în infrastructuri digitale critice, resurse pentru adopția în economie și dezvoltarea competențelor digitale încă din școală, interoperabilitate și simplificare.

„Problema majoră este interoperabilitatea. Dacă nu avem un plan de acțiune clar, cu măsuri concrete și responsabilități definite, nu vom reuși să implementăm corespunzător. Este nevoie să ne așezăm la masă cu autoritățile și mediul privat și să construim împreună acest plan de acțiune”, a subliniat reprezentanta ARB.

EUROPA CONNECT – România Digitală

În opinia sa, dezvoltarea digitală nu se poate baza doar pe conectivitate, ci necesită un ecosistem complet, format din specialiști, clienți educați digital, securitate cibernetică și politici publice coerente.

„Pentru atragerea în România a investițiilor în centre de date AI nu este suficient să avem internet bun sau taxe competitive. Sunt necesare energia, rețele, autorizarea rapidă și ecosistemul care se referă la talente, clienți și securitate. Cine controlează datele și conectivitatea va controla Inteligența artificială, industriile și apărarea. Digitalizarea se poate face coerent doar prin colaborare și printr-un plan național asumat de toți actorii implicați”, a concluzionat Gabriela Folcuț.

Despre proiectul „EUROPA CONNECT”

Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg.

Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost:
Vodafone
Banca Transilvania
Erbasu Constructii
Hidroelectrica
Transgaz

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie BNR:”Avem nevoie de acțiuni clare și coordonate în securitatea cibernetică”

Cristea, adjunct al directorului DNSC: „România avansează în securitatea cibernetică, dar implementarea practică rămâne provocarea majoră”