Europa își regândește apărarea proprie, pe fondul presiunilor administrației Trump. Merz și Macron vor mai puțină dependență de SUA

Europa își regândește securitatea după presiunile uriașe exercitate de președintele Donald Trump asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub tutela daneză. Liderii europeni vor un pilon de apărare mai puternic și discută inclusiv despre descurajare nucleară, pe fondul îndoielilor legate de rolul actual al SUA în NATO.

Europa intenționează să își reducă dependența de Statele Unite în materie de apărare, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile din relațiile transatlantice și al presiunilor exercitate de președintele Donald Trump privind Groenlanda. Mesajul unei schimbări profunde a fost transmis clar la Conferința de securitate de la Munchen, scrie Reuter.com.

Președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a declarat că „Au fost depășite unele linii peste care nu se mai poate trece înapoi”, subliniind sentimentul de ruptură resimțit de liderii europeni. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a tensionat la cote inimaginabile relațiile cu Washingtonul, iar presiunea privind anexarea Groenlandei a amplificat îndoielile legate de angajamentul SUA de a apăra Europa prin NATO.

ACTUALITATE Valentin Stan: Cei care glorifică actele teroriste ale regimului iranian sunt infractori conform legislației internaționale

06:00

ULTIMA ORĂ „Dosarul Pfizergate” se întoarce. Decizia prin care România a fost obligată să achite 600 de milioane de euro reaprinde scandalul achiziților comunitare de vaccinuri, în care Ursula von der Leyen și soțul ei sunt acuzați de corupție

05:00

La Munchen, secretarul de stat american Marco Rubio a încercat să ofere o asigurare limitată, afirmând că Statele Unite doresc să colaboreze cu Europa. Tonul său a fost ceva mai conciliant decât cel al vicepreședintelui JD Vance din anul precedent, însă discursul lui Rubio nu a făcut referire la NATO, Rusia sau războiul din Ucraina, teme esențiale pentru aliații europeni.

Pe fondul războiului care se apropie de al cincilea an și al percepției tot mai accentuate a Moscovei drept amenințare majoră, liderii europeni au anunțat accelerarea eforturilor de consolidare a apărării proprii și reducerea dependenței de SUA.

În mod paradoxal, această direcție este în linie cu așteptările administrației Trump, care cere Europei să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului, în timp ce Washingtonul ar urma să mențină umbrela nucleară și angajamentele NATO.

Marile puteri europene ce un „pilon european” al NATO

Cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer și-au exprimat sprijinul pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a precizat că o apărare internă solidă reprezintă și o protecție în fața eventualei retrageri a SUA din angajamentele față de Europa.

„Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atât timp cât nu ne putem garanta singuri propria noastră securitate”, a declarat Merz la conferință.

Un semnal suplimentar al nervozității europene a fost anunțul cancelarului german privind discuții cu Macron despre o posibilă descurajare nucleară europeană.

Franța este singura țară din Uniunea Europeană care deține o forță nucleară independentă, în timp ce capacitățile nucleare ale Marii Britanii depind de Statele Unite.

În acest context, Europa a început deja să crească semnificativ cheltuielile pentru apărare. Statele membre NATO au convenit majorarea bugetelor de la 2% la 3,5% din PIB, cu încă 1,5% alocat altor investiții de securitate. Potrivit Ursulei von der Leyen, cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina.

Mai multe state europene au format consorții pentru dezvoltarea de armament avansat. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-range Strike Approach, care vizează rachete cu rază lungă de acțiune.

Totuși, nu toate proiectele avansează fără obstacole. Programul franco-germano-spaniol de avioane de vânătoare FCAS se confruntă cu blocaje cauzate de dispute privind repartizarea sarcinilor industriale. În paralel, dezbaterile continuă asupra ideii de „cumpărați produse europene”, susținută de Franța și contestată de Germania și Țările de Jos.

Prezent la München, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras atenția asupra ritmului rapid al evoluției armelor moderne.

„În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească”, a avertizat el, amintind că Ucraina a fost atacată doar luna trecută de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.

Descurajare nucleară europeană

Merz a confirmat public discuțiile confidențiale cu Macron privind descurajarea nucleară europeană, precizând că Germania își respectă obligațiile legale și că orice inițiativă va rămâne integrată în cadrul NATO. Macron a declarat că Europa trebuie să devină o putere geopolitică, avertizând că amenințarea rusă nu va dispărea.

„Este momentul potrivit pentru îndrăzneală. Este momentul potrivit pentru o Europă puternică”, a spus Macron, pledând pentru o restructurare a arhitecturii de securitate europene, concepută în perioada Războiului Rece și considerată depășită.

Un sondaj YouGov arată că favorabilitatea față de SUA în Europa a atins cel mai scăzut nivel din 2016. Amenințările percepute din partea Washingtonului sunt comparabile, în unele cazuri, cu cele atribuite Chinei, Iranului sau Coreei de Nord, rămânând însă sub nivelul riscului asociat Rusiei.

„Haideți să reparăm și să reînviem împreună încrederea transatlantică”, spune Merz avertizând că nici măcar Statele Unite nu pot acționa singure într-o lume dominată de rivalitatea marilor puteri.

Recomandarea autorului:

NATO își mută atenția spre Groenlanda. „Arctic Sentry”, mesajul direct pentru Trump