Emisarii lui Trump, între două crize majore. Negocierile simultane cu Iranul și Rusia la Geneva, percepute drept „ineficiente” la nivel internațional

Abordarea rapidă și dublă a emisarilor lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, implicați simultan, la Geneva, în negocieri privind programul nuclear iranian, dar și în războiul Rusia-Ucraina a stârnit mai degrabă un val de scepticism în rândul experților în politică externă în privința șanselor reale de succes.

Trimișii Statelor Unite, Steve Witkoff și Jared Kushner, au fost puși în centrul a două negocieri de criză desfășurate aproape în paralel, la Geneva, un demers care a alimentat îndoieli serioase în rândul comunității de politică externă cu privire la eficiența și șansele reale de succes ale acestei strategii.

Chiar și pentru președintele Donald Trump, cunoscut pentru obsesia sa de a încheia acorduri rapide, decizia de a aborda în aceeași zi două dosare extrem de sensibile, impasul nuclear iranian și războiul dintre Rusia și Ucraina, a părut riscantă, scrie Reuters într-o analiză în care notează că „diplomația accelerată” a Washingtonului este privită cu scepticism de numeroși analiști politici internaționali.

CONTROVERSĂ Cum a ajuns Omanul, liniștita țară din Orientul Mijlociu care nu a intrat niciodată într-un conflict direct cu Statele Unite, pe lista roșie a lui Trump

16:15

SCANDAL O avocată, fostă membră USR și activă în precedentele campanii electorale, combate propaganda lui Dominic Fritz legată de decizia CCR

16:12

Experții avertizează că agenda încărcată a celor doi emisari ridică întrebări nu doar legate de capacitatea lor de a gestiona simultan crize complexe, ci și de perspectivele reale de a obține rezultate concrete. Trump s-a lăudat în repetate rânduri că a pus capăt mai multor conflicte în primul an al celui de-al doilea mandat, exprimându-și dorința de a obține acorduri internaționale care să-i susțină aspirațiile la Premiul Nobel pentru Pace.

Problema Iranului, în prima rundă de negocieri la Geneva

Negocierile au fost organizate rapid, iar alegerea Genevei drept loc comun pentru ambele discuții nu a fost explicată clar, dincolo de tradiția orașului ca centru al diplomației internaționale.

„Trump pare mai concentrat pe cantitate decât pe calitate, în loc să se concentreze pe munca dificilă și detaliată a diplomației. Abordarea ambelor probleme în același timp și în același loc nu are prea mult sens”, a comentat Brett Bruen, fost consilier de politică externă în administrația Obama.

Prima rundă de discuții a vizat Iranul, într-un cadru marcat de măsuri stricte de securitate, în două locații diferite din oraș. După trei ore și jumătate de negocieri indirecte, mediate de Oman, între echipa SUA și ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, ambele părți au recunoscut existența unor progrese limitate, fără a sugera însă o înțelegere iminentă privind programul nuclear iranian.

În paralel cu eforturile diplomatice, Trump continuă să consolideze prezența militară a SUA în apropierea Iranului, lăsând deschisă opțiunea folosirii forței. Această strategie menține Orientul Mijlociu într-o stare de alertă ridicată, pe fondul temerilor privind escaladarea într-un conflict regional mai amplu.

Războiul din Ucraina

Fără pauză, delegația americană s-a deplasat apoi la hotelul Intercontinental din Geneva pentru negocierile Rusia-Ucraina, un conflict pe care Trump promisese, în campania din 2024, că îl va încheia în 24 de ore. Așteptările au fost însă scăzute, având în vedere complexitatea celui mai mare război din Europa de după 1945.

Un oficial regional apropiat conducerii iraniene a declarat că abordarea dublă a Washingtonului alimentează îndoieli privind sinceritatea demersului diplomatic.

„Abordarea riscă să fie suprasolicitată. Seamănă cu o sală de urgențe cu doi pacienți în stare critică și un singur medic incapabil să acorde atenție susținută niciunuia, crescând probabilitatea eșecului”, a spus acesta.

La rândul său, Mohanad Hajj-Ali, de la Carnegie Middle East Center din Beirut, a precizat că miza crizei iraniene este prea mare pentru o astfel de gestionare.

„Să ai o echipă formată din Witkoff și Kushner însărcinată cu rezolvarea tuturor problemelor lumii este, sincer, o realitate șocantă”, a declarat acesta.

Mai mulți analiști au atras atenția că cei doi trimiși, proveniți din mediul imobiliar din New York, nu dispun de experiența necesară pentru a face față unor negociatori veterani, atât iranieni, cât și ruși. Absența secretarului de stat Marco Rubio de la discuțiile de la Geneva a accentuat aceste critici.

Reacția Casei Albe

Casa Albă a respins însă acuzațiile. Purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a susținut că Trump și echipa sa „au făcut mai mult decât oricine pentru a aduce cele două părți împreună, pentru a opri pierderile de vieți omenești și a ajunge la un acord de pace” în Ucraina.

Administrația Trump a apărat în mod constant rolurile lui Witkoff și Kushner, invocând încrederea deplină a lui Trump în abilitățile lor de negociatori și eșecurile diplomației tradiționale din ultimii ani. Totuși, analiștii spun că reducerea aparatului diplomatic american, atât la Departamentul de Stat, cât și la Consiliul Național de Securitate, a slăbit capacitatea SUA de a gestiona crize majore.

„Am asistat la o golire a echipei noastre diplomatice. Așadar, se pune întrebarea dacă mai avem oamenii potriviți pentru a lucra la aceste probleme importante”, a declarat Brett Bruen.

Recomandarea autorului:

Iranul nu a acceptat toate „liniile roșii” ale lui Trump, spune JD Vance, după negocierile de la Geneva