Pas uriaș pentru omenire, repetat după jumătate de secol. Ținta secretă fixată de NASA misiunii Artemis din 1 aprilie, data startului către cea de-a doua aselenizare din istorie

Misiunea Artemis 2 este deplin pregătită pentru lansarea din 1 aprilie, a declarat la începutul săptămânii, în cadrul unei alocuţiuni susținute la Conferinţa de Ştiinţe Planetare şi Selenare, administratorul asociat al NASA, Amit Kshatriy. Dacă va avea succes, misiunea va trimite 4 astronauţi în jurul Lunii la o distanţă mai mare de Pământ decât misiunile anterioare din seria Apollo, doborând recordul stabilit în cadrul misiunii Apollo 13 în anul 1969, când s-a semnat una din paginile istorice ale omenirii, și pe cele ulterioare. ”Un pas mic pentru un om, un pas uriaș pentru omenire”, spunea legendarul astronaut american Neil Armstrong în momentul epic al primului pas făcut de Homo sapiens pe Lună. 

În timp ce se pregăteşte pentru a trimite astronauţi pe o orbită circumselenară pentru prima oară în ultimii mai bine de 50 de ani, NASA revizuieşte planurile sale pe termen lung pentru satelitul natural al Pământului, arată un material publicat de Space.com.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Toată politica internă a României este o improvizație. Întâlnirea Dan-Rutte va fi tot o improvizație”

09:00

RĂZBOI Operațiunea israeliană „Răgetul Leului” rescrie regulile războiului modern. Sistemul nervos militar al Iranului, distrus strat cu strat. „5.700 misiuni de luptă, în 18 zile am zburat cât într-un an”

09:00

„Cel mai important lucru este că ne întoarcem acolo. Ne întoarcem să contemplăm cum ar trebui să fie explorarea umană a Lunii”, a declarat Kshatriya la conferința menționată.

După jumătate de secol, o nouă misiune va explora faţa nevăzută a Lunii

NASA pregătește revenirea pe Lună după 50 de ani.

• Misiunea ce va dura 10 zile îi va purta pe comandantul Reid Wiseman, pilotul Victor Glover şi pe specialiştii Christina Koch şi Jeremy Hansen pe o traiectorie în jurul feţei nevăzute a Lunii. În punctul de maximă proximitate faţă de Lună, aceasta va fi vizibilă echipajului ca având mărimea unei mingii de baschet ţinută cu braţele întinse.
• Din cabina capsulei spaţiale astronauţii vor documenta diferite caracteristici ale suprafeţei selenare, inclusiv regiuni care nu au fost niciodată văzute de oameni.

Echipajul misiunii Apollo 11, care a reușit prima aselenizare din istorie. Foto: NASA

„Le spunem echipajului că descrierile lor verbale vor fi de fapt setul monumental de date ştiinţifice din această misiune”, a declarat Ariel Deutsch, planetolog la Centrul de Cercetare Ames al NASA din California şi membru al echipei ştiinţifice care ajută la planificarea observaţiilor Artemis 2.

„Echipajul uman oferă un context perceptiv critic care pur şi simplu nu poate fi reprodus cu senzori robotici”, a adăugat oficialul.

Țintele prioritate fixate de NASA misiunii Artemis 2

De notat că echipajul Artemis 2 poate petrece până la 6 ore efectuând observaţii, folosind camere Nikon portabile, înregistrând descrieri verbale şi realizând schiţe şi adnotări pe tablete. Deşi multe ţinte selenare sunt mari sau uşor de identificat, oamenii de ştiinţă sunt interesaţi mai ales de variaţiile subtile de culoare, iluminare şi teren – caracteristici pe care percepţia umană le poate surprinde în moduri pe care instrumentele singure le-ar putea rata, a mai spus Ariel Deutsch.

Pentru a ghida tot acest efort, NASA a dezvoltat un atlas lunar interactiv pentru a ajuta echipajul să urmărească ţintele prioritare pe baza condiţiilor de iluminare şi observare în timpul survolului. Planul final de observare va fi încărcat după lansare, odată ce traiectoria precisă a navei spaţiale este confirmată, a punctat Deutsch.

3 ani de antrenament continuu bazat pe tehnici din epoca Apollo

A doua aselenizare din istoria omenirii a implicat o pregătire asiduă. Astfel, pregătirea pentru Artemis 2 a inclus 3 ani de antrenament bazat pe tehnici din epoca Apollo, în special geologie de teren, împreună cu un curs intensiv de „fundamente lunare” conceput pentru a dezvolta vocabularul şi abilităţile de observare necesare pentru a descrie Luna de pe orbită, a declarat Cindy Evans de la Centrul Spaţial Johnson al NASA din Houston, care a condus programul de instruire în geologie pentru echipaj.

Foto: Profimedia Images

„Am exersat mult observaţiile lor vizuale şi descrierile lor”, a spus Evans, „astfel încât să se simtă încrezători și să poată vorbi despre Lună. Să ştie că vorbesc despre caracteristici critice, care sunt importante pentru oamenii de ştiinţă”.

De ce a fost amânată aselenizarea cu echipaj uman și rolul Artemis 4

Până foarte recent, Artemis 2 a fost considerată precursorul unei aselenizări cu echipaj uman prevăzută în anul 2028. Însă, la sfârşitul lunii februarie a.c., administratorul NASA, Jared Isaacman, a aunțat că această etapă vitală se va muta de la Artemis 3, aşa cum era planificat iniţial, la Artemis 4, gândită în prezent pentru a deveni prima aselenizare cu echipaj uman de la epoca Apollo încoace.

Destinaţia finală rămâne Polul Sud selenar, o regiune despre care se crede că adăposteşte gheaţă de apă – o resursă crucială pentru viitoarea explorare umană – în cratere permanent umbrite. Totuși, terenul de acolo este mult mai dificil decât locurile ecuatoriale relativ netede vizitate în timpul misiunilor Apollo, cu pante abrupte, munţi accidentaţi şi condiţii de iluminare extremă.

Legendara misiune Apollo 11 din 1970. Sursa Foto – Shutterstock

Strategia revizuită pune un accent sporit pe misiunile precursoare robotice pentru a pune bazele unei prezenţe umane susţinute.

„Nu vom putea, pur şi simplu, să aruncăm o cupolă magică în care toată lumea trăieşte şi are plante şi lucruri uimitoare. Ştim că acest lucru nu este credibil”.

Polul Sud al Lunii, noua țintă a misiunii cu echipaj uman

Misiunea principală a echipajului vizează Polul Sud al Lunii, unde specialiștii și-au propus să inaugureze chiar o bază selenară în viitorul apropiat.

Schimbările permit o mai mare flexibilitate în orbitele navelor spaţiale şi în proiectarea misiunilor, ţinând cont de capacităţile şi limitările sistemelor actuale, oferind în acelaşi timp partenerilor din industrie mai multă libertate de a propune căi mai rapide de urmat, a mai spus oficialul.

Suprafața Lunii așa cum a fost surprinsă în timpul aselenizării din 1970. Foto: NASA

NASA prevede o cadenţă constantă de aselenizări robotice în apropierea Polului Sud – potenţial chiar la fiecare 30 de zile – începând încă din 2027, pentru a colecta date despre temperaturile extreme, proprietăţile solului şi provocările de comunicare.

Aceste datele vor ajuta la reducerea riscurilor pentru echipajele viitoare şi „ne vor oferi de fapt o şansă credibilă de a ridica o bază selenară în locul potrivit”, a spus Kshatriya.

Ce rol are controversatul Elon Musk în schimbarea de strategie a NASA

Schimbarea de strategie survine pe fondul întârzierilor în testarea rachetei masive Starship a SpaceX, compania spațială a magnatului Elon Musk (Foto). Treapta superioară a Starship a fost aleasă de NASA ca primul aselenizator cu echipaj uman din programul Artemis.

• Conform arhitecturii originale, Artemis 3 depindea de finalizarea mai multor etape complexe pe care Starship încă nu le-a demonstrat. Acestea vizează transferul şi depozitarea la scară largă a propulsorului super-răcit în spaţiu, precum şi aproximativ o duzină de zboruri de realimentare pe orbita Pământului înainte ca vehiculul să se poată îndrepta în direcția Lună.

Astronautul Neil Armstrong face primii pași pe Lună. Foto: NASA

• NASA a selectat, de asemenea, modulul de aselenizare Blue Moon de la Blue Origin. Aceasta din urmă, deținută tot de Musk, şi-a întrerupt eforturile din domeniul turismului suborbital timp de cel puţin 2 ani, cu scopul de a accelera dezvoltarea modulului său de aselenizare.
• Astfel, NASA intenţionează să testeze capacităţile de întâlnire şi andocare ale capsulei Orion cu modulele de aselenizare Starship şi/sau Blue Moon pe orbita Pământului în timpul misiunii Artemis 3. Lansarea acesteia este planificată acum în anul 2027.

Luptă acerbă pentru supremație în spațiu. Americanii nu vor să fie devansați de China

În consecință, NASA speră că planul revizuit va menţine astronauţii pe drumul cel bun pentru o aselenizare în 2028. Însă, planul secret al americanilor are o țintă clară, căci va poziţiona agenţia spațială pentru a trimite astronauţii înapoi pe Lună înaintea Chinei.

China cucerește Luna. Aselenizare cu succes pentru Chang’e-5 – VIDEO / Sursa FOTO: https://upload.wikimedia.org

Kshatriya a mai reliefat că respectarea acestui termen va necesita „o schimbare radicală” în modul în care NASA lucrează cu industria. „Va fi nevoie ca oamenii de la NASA să îşi suflece mânecile şi să colaboreze cu industria pentru a finaliza unele dintre aceste lucruri, ceea ce cred că mulţi dintre noi vrem să facem oricum, dar asta este ceea ce va fi necesar”.

AUTORUL RECOMANDĂ

• Elon Musk amână planurile sale pentru Planeta Roșie. Construirea orașelor pe Lună a devenit o prioritate pentru SpaceX

• Ce vor mânca astronauții în misiunea Artemis II, când vor fi în preajma Lunii?

• EXCLUSIV | Românul care face parte din echipa misiunii Artemis 1 dezvăluie când ar putea fi o nouă încercare de zbor pe Lună. „Când creezi ceva pentru prima oară, te aștepți și la situații neprevăzute”