Avertismentul experților: trecerea la ora de vară ne afectează mai mult decât se credea. Care sunt riscurile pentru sănătate

Un grup de cercetători britanici a publicat în Jurnalul European de Epidemiologie rezultatele a 157 de studii efectuate în 36 de țări despre cum ne afectează sănătatea trecerea la ora de vară, scrie ziarul spaniol La Razon.

În 2026, vom trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă spre duminică, 29 martie, când ora 03:00 va deveni 04:00.

Efectele trecerii la ora de vară

Pentru cei mai mulți dintre noi este o procedură neimportantă, care ne permite să profităm din plin de lumina zilei. Acesta este scopul urmărit, într-adevăr, dar știința avertizează că mutarea ceasului înainte poate avea efecte mult mai grave decât se credea anterior. Cel puțin asta reiese dintr-un studiu care analizează date colectate vreme de trei decenii.

CONTROVERSĂDonald Trump, în postura de președinte lipsit de putere la Summitul APEC cu Putin și Xi. Ce alt fost președinte al SUA a mai avut o experiență similară după ce propriul partid a pierdut controlul asupra Congresului

00:05

DECESAngèle Metzger s-a stins din viață la doar 27 de ani. Actrița a fost găsit decedată lângă o parcare subterană

23:41

Informațiile strânse arată o creștere semnificativă a atacurilor de cord și a accidentelor rutiere fatale observată în primele zile de după trecerea la ora de vară.

Autorii studiului, Aiste Steponenaite și Jonas P. Wallraff, explică faptul că ora de vară ne „dereglează” ceasul biologic. Astfel, această modificare ne poate afecta somnul, temperatura corpului și secreția hormonală, crescând riscul de a suferi un atac de cord, în special în primele trei zile după ajustarea orei.

Mai mult, în prima săptămână s-a observat o creștere a numărului de decese cauzate de accidentele rutiere provocate din cauza lipsei de somn și a oboselii acumulate. Toate acestea duc la o încetinire a reacțiilor și la reducerea capacității de concentrare a șoferilor.

Iar în țările cu trafic aglomerat, așa cum regăsim în România, acest avertisment nu trebuie ignorat.

Deși știința oferă dovezi despre riscuri, în Europa discuția referitoare la menținerea sau eliminarea schimbării orei în funcție de anotimp continuă să stagneze. La șapte ani după ce Comisia Europeană a propus eliminarea ajustărilor de timp, decizia nu este încă materializată.

Avertismentul medicului cardiolog Florin Mitu

Trecerea la ora de vară poate părea un simplu „reset” al ceasului, dar pentru inimă și sistemul cardiovascular nu este întotdeauna o formalitate, afirmă și prof. univ. dr. Florin Mitu, șeful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Clinic de Recuperare Iași, într-o declarație pentru Agerpres.

Cardiologul a menționat, totodată. că trecerea la ora de vară poate fi lipsită de efecte majore asupra sănătății dacă sunt respectate câteva reguli simple de odihnă, alimentație și monitorizare a simptomelor.

„Trecerea la ora de vară, din punct de vedere cardiovascular, poate să ne determine modificări mai ales atunci când există privare de somn sau crește stresul fizic-psihic în această perioadă. Dacă există o patologie în subsidiar destul de importantă cardiovasculară, desigur că există chiar risc la schimbarea orei, mai ales pe tulburările neurovegetative, de tulburări de ritm, de modificări gen atacuri anginoase”, a explicat dr. Florin Mitu.

Conform acestuia, pierderea unei ore de somn cauzată de trecerea la ora de vară poate provoca modificări hormonale prin creșterea cortizolului, iar în urma acestora pot apărea și tulburări de ritm sau creșteri ale tensiunii arteriale.

„De aceea este nevoie în perioada dinaintea schimbării orei de adaptarea treptată a programului de somn. Deci, să încercăm să ne obișnuim cu viitoarea oră care se va schimba, în sensul să ne odihnim puțin mai bine, să avem o alimentație mai echilibrată, bogată în legume, în fructe, nu mâncăruri grele”, avertizează medicul.

Ce sfaturi au specialiștii

Pentru a reduce riscurile, cardiologul recomandă o adaptare treptată a programului de somn înainte de schimbarea orei, hidratare corespunzătoare, o alimentație echilibrată, bogată în legume și fructe, și, acolo unde este necesar, suplimente de magneziu și potasiu.

„Trebuie să încercăm să avem o alimentație cât mai echilibrată, o hidratare bună. Mă refer aici la un consum minim de 2-3 litri de lichide pe zi de apă, în special apă plată, mai ales atenție la hipertensiv, nu apă cu o concentrație mare de clorură de sodiu, adică de sare, care poate să influențeze și să crească tensiunea arterială și, desigur, chiar mici suplimente cu magneziu, cu potasiu.

Noi ieșim din iarnă cu un deficit de vitamine, de electroliți, și trebuie să suplimentăm atât prin alimentație sau chiar și prin suplimente de magneziu, de potasiu. Dacă avem o alimentație bogată în legume, în fructe, acumulăm din alimentație acești electroliți. Dacă nu, mai putem suplimenta, pentru două-trei luni, cu suplimente din diferite preparate, precum magneziul sau potasiul, câte 1-2 comprimate pe zi”, afirmă prof. univ. dr. Florin Mitu.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Schimbare ora de vară 2026 | Trecem mai devreme anul acesta. Pe ce dată dăm ceasurile înainte