Laura Kövesi a vorbit într-un interviu acordat Euractiv, despre principalul obstacol în protejarea banilor europeni, cea mai dificilă provocare la conducerea Parchetului European și lupta împotriva fraudei și corupției, conform Mediafax.
Kövesi a declarat că, pe parcursul mandatului său la conducerea Parchetului European (EPPO), cea mai dificilă provocare a fost capacitatea Uniunii de a accepta cu adevărat independența acesteia și a descris drept „obositoare” tendința instituțiilor europene de a „îndulci, întârzia și birocratiza” lupta împotriva fraudei și corupției.
Fără să dea nume, Laura Kövesi a dezvăluit faptul că un oficial de rang înalt din Comisia Europeană i-ar fi cerut să își tempereze discursul public privind amploarea fraudelor descoperite de EPPO.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fprofimedia-0841908592.jpg)
January 29, 2024, Warsaw, Poland: EU Attorney General Laura Codruta Kovesi is holding a press conference with journalists. She is meeting with Polish Minister of Justice Adam Bodnar in Poland, on January 29, 2024.,Image: 841908592, License: Rights-managed, Restrictions: * France Rights OUT *, Model Release: no, Credit line: Andrzej Iwanczuk / Zuma Press / Profimedia
„Cum îndrăznești să-mi spui asta? Suntem independenți. Și dacă există un caz, este mandatul nostru să investigăm”, a spus Kövesi, explicând că nu poate ignora acuzațiile, chiar dacă acestea vizează oficiali de la vârful UE.
Kövesi susține că Uniunea a construit în timp numeroase structuri de prevenție, audit și control, însă nu funcționează întotdeauna în practică.
„Ai multe autorități, organisme și birouri care ar trebui să prevină frauda, să auditeze, să raporteze. Și apoi, într-o zi, îți dai seama că nimeni nu face cu adevărat ceea ce ar trebui să facă”, a afirmat ea.
Cât despre accidentul feroviar de la Tempi, produs în 2022 și soldat cu 57 de morți, Kövesi susține că ancheta EPPO privind presupusa folosire abuzivă a fondurilor europene pentru siguranța feroviară s-a lovit de imunitatea politică prevăzută de Constituția elenă.
Din spusele acesteia, Grecia drept unul dintre cele mai clare exemple ale limitelor actualului sistem.
„În acest caz, nu putem găsi probe decât dacă se schimbă Constituția”, a spus ea, precizând că modificările legislative nu pot fi aplicate retroactiv.
Șefa EPPO a susținut că problema nu este doar existența imunității pentru politicieni, ci faptul că aceasta poate împiedica procurorii să stabilească faptele și eventualele responsabilități. În opinia sa, situația din Grecia nu este una izolată.
Kövesi a vorbit și despre tensiunile cu alte instituții europene, acuzând acuzat Curtea Europeană de Conturi că a opus rezistență unor investigații privind posibile cheltuieli nejustificate din fonduri europene, într-un dosar legat de fostul președinte al instituției, Klaus-Heiner Lehne, care a negat acuzațiile.
Litigiul dintre EPPO și Curtea de Conturi se află în continuare pe rolul instanței supreme a UE, conform Mediafax.
Kövesi susține că lipsa de resurse din statele membre, precum Belgia, reprezintă un obstacol major. Aceasta susține că biroul său din Belgia ar fi avut nevoie de cel puțin opt procurori delegați, dar a pornit cu doar doi, neavând sprijin polițienesc adecvat. Mai mult de atât, șefa Parchetului European susține că lipsă de susținere afectează durata investigațiilor, inclusiv în dosare sensibile precum ancheta privind contractele de vaccinuri ale UE.
În paralel, procurorul-șef european spune că EPPO se confruntă tot mai des cu campanii de dezinformare și atacuri personale, mai ales în dosarele de mare vizibilitate.
Kövesi a respins acuzațiile potrivit cărora EPPO ar fi fost prea agresiv în anumite investigații și a susținut că standardele trebuie să fie mai ridicate tocmai pentru cei aflați în funcții importante.
„Dacă ascunzi murdăria sub preș, nu devii mai credibil. Cu cât funcția este mai înaltă în UE, cu atât standardele ar trebui să fie mai ridicate”, a mai spus aceasta.
La final de mandat, Laura Kövesi avertizează că problema ține de o mentalitate prezentă în instituțiile europene și nu doar de persoane sau cazuri izolate.
„Numele nu contează. Ceea ce contează este că această mentalitate există. Asta este problema”, a declarat șefa Parchetului European.