Am făcut calculul. Cât ar trebui să coste benzina și motorina, de fapt, raportat la media europeană și la salariile actuale din România

Diferențele de preț de la pompă între România și Vestul Europei par, la prima vedere, rezonabile. În realitate, problema nu este cât plătim, ci cât ne permitem să plătim. Dacă raportăm costul carburanților la veniturile reale ale populației, imaginea se schimbă radical.

Diferență majoră între România și statele din Vest

Un român cu salariul mediu net de aproximativ 5.914 lei poate cumpăra, într-o lună, în jur de 597 litri de motorină.

În Vest, lucrurile stau complet diferit. În state precum Germania, unde salariile medii nete ajung frecvent între 2.500 și 3.500 de euro, echivalentul a 12.500 – 17.500 lei, chiar dacă prețul la pompă este mai mare, în jur de 10,34 lei/l, un cetățean poate cumpăra între 1.200 și 1.600 de litri de carburant lunar.

DIPLOMAȚIEDonald Trump se va întâlni joia viitoare cu Xi Jinping și Vladimir Putin. Subiectele de pe agenda celor trei lideri la summitul trilateral de la Shenzhen

00:11

BREAKING NEWSAlertă aeriană majoră în SUA. Niciun avion nu mai decolează de pe tot teritoriul american din cauza unor “circumstanțe extraordinare”

23:48

Asta înseamnă, concret, că un european din Vest are o putere de cumpărare de două până la trei ori mai mare decât un român, chiar și atunci când alimentează la prețuri mai ridicare.

Diferența nu este doar statistică. Este resimțită direct în bugetul zilnic, în costurile de transport și în nivelul de trai.

Prețurile corecte de carburant în raportat cu nivelul salarial din România

Dacă am aplica aceeași „povară financiară” pe care o simte un cetățean din media europeană, adică același procent din venitul alocat carburantului, rezultatul ar fi clar.

Pentru România, prețurile „corecte” în funcție de puterea de cumpărare ar trebui să fie mai mici:

• Benzina: într 4,80 și 5,20 lei/l
• Motorina: între 5,30 și 5,60 lei/l

Aceste valori nu reflectă realitatea din piață, ci un echilibru teoretic între venituri și costuri, similar cu cel din economiile dezvoltate. Presiunea nu se oprește însă la nivel individual. Efectul în lanț este mult mai amplu și lovește direct în economie.

Costurile ridicate ale carburanților, raportate la veniturile reale, se transferă rapid la prețurile de transport, în costurile logistice și, în final, la prețurile afișate la raft. Practic, fiecare litru de benzină sau motorină mai greu de suportat pentru populație devine un factor de scumpire generală.

Taxele aplicate, o mare problemă pentru prețurile din România

Mai există un aspect important, ignorat de multe ori: structura prețului la pompă. O parte consistentă din costul final al carburanților este formată din taxe și accize. Acestea sunt, în mare parte, aliniate la standardele europene, indiferent de nivelul salariilor din fiecare țară.

Aici apare dezechilibrul real. România are taxe apropiate de cele din Vest, dar venituri mult mai mici. Rezultatul este un efort financiar disproporționat pentru același produs.

Pe termen scurt, nu există soluții rapide. Prețurile carburanților sunt influențate de factori globali: cotațiile petrolului, cursul valutar și contextul geopolitic. Acestea nu pot fi controlate local.

Pe termen mediu și lung, direcția este clară:

• creșterea salariilor reale
• creșterea productivității economice
• politici fiscale mai adaptate realităților locale

Fără aceste corecții, diferența de putere de cumpărare va rămâne, iar românii vor continua să plătească, în mod real, mai mult decât europenii din Vest pentru același plin de carburant.

Recomandarea autorului:

• Mirabela Grădinaru, discurs la Summitul Melaniei Trump de la Washington:„Aștept cu nerăbdare să colaborez îndeaproape cu Prima Doamnă“