Floriile sunt una dintre marile sărbători creștine și amintesc de momentul în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim. Mântuitorul a fost întâmpinat de oameni cu ramuri verzi de salcie și măslin în mâini. Gestul lor era un semn de bucurie, dar și de respect față de cel pe care îl primeau cu speranță și credință. După Florii urmează Săptămâna Patimilor, Moartea și Învierea.
Sărbătoarea are loc în fiecare an în ultima duminică dinaintea Paștelui și marchează începutul Săptămânii Mari. Este perioada în care credincioșii se pregătesc sufletește pentru Învierea Domnului. În anul 2026, Floriile pică pe 5 aprilie.
Ramurile de finic folosite atunci la Ierusalim, iar la noi cele de salcie, amintesc de acel moment și simbolizează reînnoirea. Dar și binecuvântarea pentru cei care le poartă sau le păstrează în case. Sărbătoarea transmite și un mesaj puternic de smerenie. Iisus nu a intrat în oraș ca un conducător războinic, ci călare pe un măgăruș. Simbol care arată că adevărata putere nu vine din forță, ci din pace, credință și sacrificiu, reamintește Biserica.

După slujba de Florii, crenguțele sunt aduse acasă și așezate lângă icoane sau la ușă, ca semn de binecuvântare și protecție pentru gospodărie. Uneori sunt puse la ferestre, la porți sau în pomii fructiferi, deoarece se spune că aduc rod bogat și alungă răul. De asemenea, în această zi, oamenii le duc și la mormintele celor dragi, conform Crestinortodox.ro.
Există și obiceiuri legate de sănătate și noroc. În unele sate, părinții ating ușor copiii cu ramuri de salcie, spunând că astfel vor crește sănătoși și puternici. Totodată, se crede că ramurile sfințite pot proteja casa de furtuni, boli sau alte necazuri.
Floriile sunt și o zi specială pentru cei care poartă nume de flori. În România, peste un milion și jumătate de persoane își sărbătoresc onomastica în această zi. Pentru că sărbătoarea are loc în timpul Postului Paștelui, Biserica oferă dezlegare la pește.
Duminica Floriilor este însoțită de numeroase credințe populare și superstiții păstrate în tradiția românească. Multe dintre ele sunt legate de sănătate, noroc, dragoste sau de protecția casei. În unele sate, aceste obiceiuri sunt respectate și astăzi, fiind transmise din generație în generație.

În Duminica Floriilor, credincioșii se află încă în Postul Paștelui, însă această zi are un caracter special, Biserica oferă dezlegare la pește. Este a doua zi din post în care este permis consumul de pește, după sărbătoarea Bunei Vestiri.
Din acest motiv, pe masa de Florii se pot pune și preparate de post care conțin pește, dar fără carne, lapte sau ouă.
Printre cele mai obișnuite preparate pregătite în această zi se numără:
“Domnului să ne rugăm,
Doamne, Dumnezeul nostru, Care şezi pe heruvimi;
Cel ce ai arătat puterea Ta şi ai trimis pe Unul‑Născut Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, ca să mântuiască lumea prin Crucea, prin îngroparea şi prin învierea Sa;
Căruia, venind în Ierusalim spre patima cea de bunăvoie, poporul care şedea întru întuneric şi în umbra morţii, luând semnele biruinţei, ramuri de copaci şi stâlpări de finic, I‑a prevestit învierea,
Însuţi, Stăpâne, păzeşte‑ne şi pe noi, care urmând acelora purtăm în mâini ramuri de copaci în această zi de înainte‑prăznuire.
Şi precum pe acele popoare şi pe acei prunci care Ţi‑au strigat Ţie: osana, apără‑ne şi pe noi, ca prin laude şi cântări duhovniceşti să ne învrednicim de dătătoarea de viaţă învierea cea de a treia zi, în Hristos Iisus Domnul nostru, cu Care împreună eşti binecuvântat, cu Preasfântul şi bunul şi de‑viaţă‑făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”.
Recomandarea autorului: Când sunt Floriile în 2026. Ce semnifică această sărbătoare și ce obiceiuri există