Referindu-se la Ucraina, Magyar afirmă că susține acordul privind Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro, așa cum a fost convenit în decembrie anul trecut, care includea în mod esențial o clauză de derogare pentru Ungaria (alături de Republica Cehă și Slovacia), astfel încât aceste țări să nu fie obligate să contribuie financiar.
El susține că Ungaria ar trebui să beneficieze în continuare de clauza de derogare deoarece „se află într-o situație financiară foarte dificilă”, subliniind importanța reluării fluxului de fonduri europene care – afirmă el cu fermitate – „ne aparțin și pe care toate celelalte state membre le-au primit, cu excepția noastră”.
„Deoarece nu le-am primit, nu am putut să le folosim pentru a ne îmbunătăți economia, așa că nu putem să mai contractăm și mai multe împrumuturi”, spune el, criticând politica economică a lui Orbán.
El afirmă că această chestiune nu ar trebui redeschisă, ci pusă în aplicare așa cum s-a convenit în decembrie.
Deși nu este perfectă, această soluție reprezintă totuși un pas înainte, întrucât apropie UE de momentul în care va putea efectiv să vireze fondurile către Ucraina, unde acestea sunt necesare de urgență.
Apoi, el abordează chestiunea aderării Ucrainei la UE, afirmând că nu susține o procedură „accelerată” pentru Kiev.
„Ar fi imposibil ca o țară aflată în război să fie acceptată de UE”, spune el.
El afirmă că „toate țările candidate la aderare trebuie să treacă prin același proces” și că ar dori să organizeze un referendum în Ungaria la finalul acestuia.
El spune că nu prevede ca acest lucru să se întâmple „în următorii zece ani”.