Alegerile din România vor avea reguli noi: Se schimbă legile partidelor și se pregătește un nou Cod electoral. AEP: „Obiectivul nostru este clar”

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat joi, prin intermediul unui comunicat, lansarea unui proces de reformă a legislației electorale, amplu, după aprobarea Planului de acțiune strategică pentru anul 2026.

FOTO – Caracter ilustrativ: Mediafax Foto/Eduard Vînătoru

Potrivit sursei citate, documentul stabilește priorități precum modernizarea cadrului normativ, digitalizarea proceselor, creșterea transparenței și consolidarea integrității finanțării partidelor politice.

Patru legi-cheie, finalizate până la finalul lunii mai

„Preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu, a avut prima întâlnire cu specialiştii desemnaţi, stabilind priorităţile şi calendarul de implementare pentru anul 2026”, se arată în comunicatul AEP.

CONTROVERSĂ După ce a alocat 1,4 miliarde de euro pentru stadioane mari, Bolojan se plânge că nu se umplu stadioanele mici

12:11

NEWS ALERT Alertă de securitate la Casa Albă și pe Downing Street. Noul premier britanic a schimbat mesaje cu o persoană care se prefăcea a fi Susie Wiles, șefa de cabinet a lui Trump

12:05

Astfel, până la sfârşitul lunii mai 2026, grupurile de lucru vor finaliza primele patru proiecte legislative:

1. Legea partidelor politice;
2. Legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale;
3. Legea privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
4. Legea pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) 2024/900 privind transparenţa şi direcţionarea către un public-ţintă în publicitatea politică.

Codul electoral, în lucru din vară

De asemenea, AEP precizează că în perioada iunie – octombrie 2026, specialiştii AEP vor elabora proiectul de lege privind Codul electoral, un demers esenţial pentru armonizarea şi modernizarea legislaţiei electorale din România, prin integrarea într-un cadru unitar a normelor privind alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale, europarlamentare şi referendumurile.

Procesul legislativ face parte din strategia instituţională a AEP pentru acest an, care se dorește a fi orientată către reformă, eficienţă administrativă, transparenţă şi aliniere la standardele europene şi internaţionale în materie electorală.

„Anul 2026 este, fără îndoială, un an al marilor proiecte legislative pentru Autoritatea Electorală Permanentă. Ne propunem să construim o instituţie puternică, modernă şi respectată care să garanteze integritatea proceselor electorale şi încrederea cetăţenilor în democraţie. Analizăm atent legislaţia electorală şi bunele practici din state europene şi din alte democraţii consolidate, pentru ca şi România să beneficieze de un cadru normativ modern, eficient şi aliniat standardelor internaţionale. Obiectivul nostru este clar: o legislaţie electorală transparentă şi adaptată realităţilor actuale”, a precizat preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu.

Autorul mai recomandă:

Câţi bani dă statul, în aprilie, pentru subvenţiile partidelor. Cine conduce clasamentul și cine este la coada listei

AEP: Partidele politice au primit peste 15 milioane de lei din bani publici în februarie. Cine a primit cea mai mare sumă

Nicușor Dan, contraatac la AEP în dosarul finanțării campaniei electorale. “Se fac că nu văd fapte vizibile de pe Lună”. “Nu a văzut nicio neregulă în finanțarea campaniei lui Călin Georgescu”