Prima pagină » Actualitate » Guvernul a desecretizat memorandumul SAFE de 16,7 miliarde € dintre România și Comisia Europeană chiar în timpul dezbaterilor pe moțiunea de cenzură

Guvernul a desecretizat memorandumul SAFE de 16,7 miliarde € dintre România și Comisia Europeană chiar în timpul dezbaterilor pe moțiunea de cenzură

Andreea Vlad

Publicat: 05.05.2026, 11:45 Actualizat: 05.05.2026, 12:51

Guvernul a desecretizat memorandumul SAFE de 16,7 miliarde € dintre România și Comisia Europeană chiar în timpul dezbaterilor pe moțiunea de cenzură

Colaj Gândul

Adaugă Gândul ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Guvernul Bolojan a desecretrizat chiar în timpul moțiunii de cenzură memorandumul SAFE de 16,7 miliarde € dintre România și Comisia Europeană. Inițial, memorandumul fusese aprobat la secret. Sursele Gândul au dezvăluit că Guvernul României introdusese la secția confidențiale programul SAFE. Este vorba despre controversatul acord de împrumut în valoare de 16,7 miliarde de euro, din care doar o mică parte din armamentul comandat va fi produs în țară.

UPDATE: Memorandumul a fost desecretizat

„MEMORANDUM cu temă: aprobarea semnării Acordului de împrumut (Instrumentul „Acţiunea pentru securitatea Europei” -SAFE) dintre Comisia Europeană și România de către ministrul finanţelor.

Guvernul a aprobat, prin acest Memorandum, semnarea Acordului de împrumut (Instrumentul „Acţiunea pentru securitatea Europei” – SAFE) dintre Comisia Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 EURO, de către ministrul finanțelor.

După semnare, Acordul de împrumut va fi aprobat prin lege, conform legislației privind datoria publică.

În cadrul Programului SAFE, Uniunea Europeană pune la dispoziția statelor membre 150 miliarde de EURO sub formă de împrumuturi cu dobândă competitivă, pentru investiții în domeniul apărării, ceea ce le va permite să achiziționeze capabilități de apărare în domeniile prioritare identificate de Consiliul European. Suma alocată României este de cca. 16,68 mld. EURO, fiind a doua cea mai mare alocare, după Polonia.

Potrivit Regulamentului SAFE, între CE și România se va încheia un acord de împrumut, precum și un acord operațional. Acordul de împrumut stabilește în principal perioada de disponibilitate și condițiile detaliate ale împrumutului, iar prin Acordul operațional se stabilește relația dintre implementarea planului și împrumutul acordat. Semnarea și aprobarea acordului de împrumut se va realiza cu respectarea cadrului legislativ privind datoria publică.

Potrivit Regulamentului SAFE și astfel cum se prevede și în proiectul Acordului de împrumut, sumele vor fi disponibilizate în tranșe, în baza îndeplinirii de către partea română a unor jaloane asociate achizițiilor/proiectelor care fac obiectul finanțării, propuse de partea română prin Planul de investiții al României. Perioada de disponibilitate a sumelor împrumutului este până la 31 decembrie 2030.

Totodată, astfel cum este prevăzut în Decizia de punere în aplicare a Consiliului, precum și în textul Acordului de împrumut, Comisia Europeană va disponibiliza o prefinanțare de 15% din împrumut (cca. 2,5 mld. EUR), după intrarea în vigoare a Acordului. Prefinanțarea va fi dedusă procentual din valoarea tranșelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, respectiv până la 31 decembrie 2028, conform mecanismului prevăzut în Acordul de împrumut.
Conform elementelor prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2025, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Finanțelor va asigura gestionarea fondurilor acordate României în cadrul Instrumentului; Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a Planului; Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Administrația Națională a Penitenciarelor vor asigura realizarea proiectelor/achizițiilor propuse prin Planul de investiții al României pentru industria europeană de apărare și vor avea responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor, care stau la baza disponibilizării sumelor împrumutului”, au transmis reprezentanții Guvernului.

Textul Memorandumului aprobat de Guvern poate fi consultat AICI.

Știrea inițială

Potrivit informațiilor noastre, pe programul SAFE, Guvernul României a decis să procedeze fix ca în cazul Mercosur. Acesta din urmă a fost aproape deloc discutat public, fiind votat în mare secret.

Ilie Bolojan a refuzat, la Parlament, să dea declarații despre SAFE

Ilie Bolojan a ajuns deja la Parlament, acolo unde urmează să se voteze moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR: Premierul le-a cerut jurnaliștilor pe un ton ferm să fie politicoși, refuzând să dea declarații despre programul SAFE.

Gen. (r) Virgil Bălăceanu

Programul a fost desființat de specialiști în domeniul apărării. Astfel, în cadrul emisiunii „Marius Tucă Show”, General (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATOde la Bruxelles, a vorbit despre cum o parte din banii din SAFE se duc către achiziții militare din alte țări.Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

„Sunt 21 de programe. Nu vorbim acum decât de cei 9,53 miliarde euro alocați pentru echipamente militare. Până la 16 miliarde e o diferență. Diferența se duce către capetele de autostrăzi. Revenind, sunt 21 de programe. Din cele 21 de programe, numai 7 sunt notate S, care înseamnă single, care înseamnă România. Celelalte 14 înseamnă țări sau organizații internaționale”, a declarat acesta în studioul Gândul.

O mare parte din producție putea fi făcută în țară

O parte însemnată din contracte se puteau fabrica și în România, mai spune expertul în apărare.

„Din cele 21 de programe, numai 7 sunt notate S, care înseamnă single, care înseamnă România. Celelalte 14 înseamnă țări sau organizații internaționale. Ca atare, este un subiect care ar trebui să preocupe media. Poate nu numai media, ci societatea în general. Pentru că n-am siguranța că o bună parte din acești bani… Ministrul Apărării ne spunea, dar acum ne spune că doar a transmis cerințele operaționale, fără să mai aibă influența asupra, între ghilimele, localizării. Localizare însemnând unde se produce, readuce înapoi în țară vreo 3-4 miliarde de euro.

Trebuie să le nuanțăm lucrurile. Avem nevoie de investiții în economia românească, dar economia românească nu este pregătită peste noapte ca să producă mașina de luptă a infanteriei. Și atunci ar trebui să avem componente din mașina de lupta infanteriei pe care să le producem, mentenanța în România și așa mai departe… Sistemul de comandă-control, care înseamnă soluție software din dotarea Armatei României, este produs de o firmă românească. Ceea ce înseamnă că noi putem avea producție și în România”, a mai explicat generalul.

AUTORUL RECOMANDĂ

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.