Un nou studiu realizat cu algoritmi de învățare automată a identificat peste 10.000 de noi „lumi”.
Au fost analizate cu precizie 83 milioane de stele fotografiate de satelitul TESS (Studiul Expoplanetelor în tranzit) de la NASA, lansat pe orbită din 2018.
Analizând luminozitatea stelelor, satelitul a detectat 11.554 de obiecte cosmice, posibil exoplanete (planete din alte sisteme solare). Obiectele cosmice au putut fi detectate după ce au fost observate pe termen îndelungat.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F05%2Fexoplanete.png)
87% dintre obiectele cosmice au tranzitat stelele aflate sub observație de două sau de mai multe ori.Tranzitul reprezintă intervalul de timp în care un obiect cosmic (o planetă, o lună, fie și un asteroid) se interpune între stea (aflată la zeci sau sute de ani lumină) și Pământ. În cazul sistemului nostru solar, pot fi observate de pe Pământ tranzitul planetelor Mercur și Venus, când acestea se interpun între planeta noastră și Soare.
Tranzitul este similar cu eclipsa solară când Luna se interpune între Pământ și Soare. Singura diferență este că în cazul planetelor, deși au diametru mult mai crescut, sunt la o distanță mult mai mare. Astronomii au putut calcula perioadele orbitale ale exoplanetelor, cu o rază de la 0,5 la 27 de zile, potrivit Stellar Catalog.com.
Pentru a-și valida modelul de calcul bazat pe algoritmi, astronomii au apelat la telescop Magellan de 6,5 metri din Deșertul Atacama (Chile). Echipa a putut identifica o exoplanetă la o stea situată de 3.950 de ani lumină de Pământ. Exact cum au calculat algoritmii.
Exoplaneta respectivă, numită TIC 183374187 b, este o planetă gigantică din gaz foarte fierbinte, de mărimea lui Jupiter. Pentru a valida fiecare obiect cosmic că este o exoplanetă, astronomii trebuie să studieze în detaliu fiecare stea. Procesul poate dura luni sau chiar ani. Până în prezent, au fost descoperite și confirmate 882 de exoplanete detectate de satelitul TESS din 2018 încoace.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F05%2Fvenustransit_2004-06-08_07-49.jpg)
Tranzitul planetei Venus – Jan Herold, Wikipedia Commons
Descoperirea primei planete din afara sistemului nostru solar a fost anunțată în 1995. Astronomii au descoperit încă 6.300 până în septembrie 2025.
Numărul de exoplanete descoperite crește ușor de când cu lansarea telescopului James Webb în 2021.
Dacă cele 11.554 de obiecte cosmice vor fi confirmate că sunt exoplanete, numărul total al planetelor cunoscute de oameni va ajunge la 18.000, potrivit Live Science.
Din păcate pentru fanii poveștilor SF, majoritatea exoplanetelor descoperite sunt planete gigantice din gaz. Similare cu Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun.
Dar au fost găsite și planete telurice, cu suprafață solidă precum Mercur, Venus, Marte și Terra, planeta noastră.
Până în prezent, doar Terra, propria noastră planetă este confirmată că este locuită de forme de viață.
Însă, pe termen lung, astromii susțin că într-o zi, Marte și Venus ar putea fi locuibile, fiind situate în zona locuibilă circumstelară (cunoscută și ca Zona Goldilocks). Nici prea departe de stea pentru a fi planete gigantice de gaz reci sau planete pitice înghețate. Nici prea aproape pentru a fi planete fierbinți ca Mercur.
Sunt în zona unde apa poate exista în stare lichidă. În cazul planetei Marte, există posibilitatea să fie „terraformat” în viitorul îndepărtat. Până la finalul secolului 21, astronauții vor putea locui în baze subterane permanente pe Lună și Marte.
Iar Venus, cu toate că are o suprafață cu temperaturi infernale, presiune atmosferică zdrobitoare și ploi acide, are o atmosferă unde la altitudine înaltă, condițiile sunt ca pe Pământ, iar oamenii se pot stabili în nave și orașe plutitoare.
În următoarea listă sunt și exoplanete telurice care orbitează în zona locuibilă circumstelară a stelelor, precum 55 Cancri Bc, Gliese 12 sau TRAPPIST-1e. Unele dintre aceste planete ar putea avea forme de viață și chiar civilizații.
De exemplu, cea mai apropiată exoplanetă de sistemul nostru solar este Proxima Centauri b, care orbitează în jurul stelei pitice roșii Proxima Centauri, cea mai apropiată de Soare, la 4,2 ani lumină distanță.
Deși se află în zona locuibilă, nu se poate roti în jurul propriei axe. O parte a planetei este expusă la stea (fiind zi pentru eternitate), iar celaltă parte este întunecată (o noapte eternă).
În plus, stelele pitice roșii sunt calme și trăiesc cel mai mult (de la 100 de miliarde la 10 trilioane de ani), dar au perioade de activitate marcate de erupții solare foarte intense. Proxima Centauri b este foarte probabil o planetă aridă, fiind iradiată de fluxul solar.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F05%2Fsuperearth-7.jpg)
Există însă două exoplanete telurice care ar putea avea condiții ideale pentru forme de viață. Prima este LHS 1140 b, un Super Pământ care orbitează pitica roșie LHS 1140, aflată la 50 de ani lumină. După ce a fost descoperită în 2017, astronomii au speculat că ar putea fi o planetă oceanică – între 10 și 20% din suprafața planetei ar putea fi apă lichidă. Temperatura acesteia a fost estimată de la -43 de grade Celsius la 19 grade Celsius.
A doua exoplanetă locuibilă este TRAPPIST-1e, aflată la 40 de ani lumină. În 2017, astronomii au anunțat descoperirea unui sistem solar alcătuit din 7 planete care se rotesc în jurul unei pitice roșii, TRAPPIST-1.
Planetele e, f și g sunt în zona „goldilocks”. Astronimii au estimat că planeta e are cele mai multe șanse să aibă ocean din apă în stare lichidă.
Și o atmosferă compactă, fără prea mult hidrogen, precum și masa, raza, densitatea, gravitația și temperatura Terrei.
Până în prezent, astronomii au estimat că sunt 29 de exoplanete telurice descoperite care pot avea apă lichidă la suprafață. În total, sunt 70 de planete cu condiții ideale pentru forme de viață.
41 ar putea fi planete oceanice sau gigantice gazoase de tip „mini-Neptun”.
Cele mai multe exoplanete locuibile au fost descoperite în preajma constelațiilor Cefeu, Șopârla, Lebăda, Vulpea, Săgeata și Dragonul.
Sursa Foto: Envato / NASA
Autorul recomandă: De ce pe planeta Venus „o zi” durează mai mult decât un an