Planul SUA pentru Groenlanda. Negocieri în secret pentru noi baze militare americane în nordul înghețat din coasta Rusiei, după amenințările lui Trump

Statele Unite poartă negocieri secrete cu Danemarca pentru deschiderea unor noi baze militare în Groenlanda, într-un acord strategic menit să consolideze prezența americană în Atlanticul de Nord și Arctica.

SUA și Danemarca negociază în spatele ușilor închise extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, într-un moment în care Washingtonul încearcă să își întărească poziția strategică în Arctica și în Atlanticul de Nord, pe fondul tensiunilor cu Rusia și China.

Groenlanda. / Sursa foto: Hepta

Potrivit BBC, oficialii americani discută cu autoritățile daneze posibilitatea deschiderii a trei noi baze militare americane în sudul Groenlandei, teritoriu semi-autonom aflat sub suveranitate daneză.

ACTUALITATE Siegfried Mureșan explică ce a înțeles din mesajul lui Nicușor Dan: „Singura soluție pentru încheierea crizei este votarea Guvernului propus”

19:29

MILITAR Marina Statelor Unite și cea a Marii Britanii au scufundat o fregată americană scoasă din uz, în largul coastei Scoției

19:23

Negocierile au avansat semnificativ în ultimele luni, după criza diplomatică provocată de declarațiile președintelui Donald Trump, care a amenințat la începutul anului că SUA ar putea prelua Groenlanda „pe calea ușoară sau pe calea grea”.

Casa Albă a confirmat existența unor discuții la nivel înalt cu Danemarca și Groenlanda, fără a oferi însă detalii despre conținutul negocierilor. Un oficial american citat de BBC a declarat că administrația de la Washington este „foarte optimistă” în privința direcției în care evoluează dialogul diplomatic.

Noua miză strategică americană din Arctica

Potrivit surselor apropiate negocierilor, una dintre noile baze ar urma să fie amplasată în localitatea Narsarsuaq, pe locul unei foste facilități militare americane care dispune deja de infrastructură aeroportuară.

Celelalte baze ar putea fi construite în zone cu porturi sau aerodromuri existente, pentru a reduce costurile de dezvoltare și a accelera operaționalizarea.

Noile facilități ar avea un rol strategic major în monitorizarea activităților maritime ale Rusiei și Chinei în zona GIUK Gap – coridorul maritim dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit, considerat vital pentru securitatea NATO în Atlanticul de Nord.

Surse citate de BBC susțin că oficialii americani au propus inclusiv un aranjament prin care bazele să fie desemnate formal drept teritoriu suveran american, însă discuțiile nu au ajuns la un acord final.

Cu toate acestea, în cadrul negocierilor nu s-a discutat despre anexarea Groenlandei sau despre transferul controlului asupra teritoriului, idee respinsă public atât de Danemarca, cât și de NATO.

SUA au schimbat tactica după tensiunile provocate de Trump

Discuțiile sunt coordonate de Michael Needham, unul dintre principalii responsabili din Departamentul de Stat pentru dosarul Groenlanda.

Potrivit diplomaților implicați, echipele americane și daneze s-au întâlnit de cel puțin cinci ori de la jumătatea lunii ianuarie, într-un cadru restrâns și departe de atenția publică. Printre participanți se numără ambasadorul Danemarcei în SUA, Jesper Møller Sørensen, și reprezentantul Groenlandei la Washington, Jacob Isbosethsen.

În schimb, trimisul special al lui Donald Trump pentru Groenlanda, guvernatorul republican al statului Louisiana, Jeff Landry, ar fi fost exclus din negocierile reale, potrivit mai multor surse.

„El trebuia să fie mai degrabă un susţinător entuziast al ideii că am putea pur şi simplu să ne arătăm forţa şi să preluăm Groenlanda ca pe un activ de securitate”, a declarat pentru BBC un apropiat al lui Landry.

În prezent, SUA operează o singură bază militară în Groenlanda – baza spațială Pituffik, utilizată pentru monitorizarea rachetelor în cadrul NORAD. În timpul Războiului Rece, americanii aveau aproximativ 17 facilități militare pe insulă.

Experții în securitate arctică spun că Washingtonul putea obține o extindere militară în Groenlanda și fără amenințările lansate de Donald Trump.

„De ce să ameninţi un aliat cu o operaţiune militară sau o invazie când ceea ce vrei este ceva ce ar putea fi negociat destul de uşor?”, a declarat un fost oficial american din domeniul apărării.

Recomandarea autorului