Descoperire uimitoare. Neanderthalienii tratau cariile cu unelte din piatră acum 60.000 de ani

Un nou studiu a descoperit un dinte neanderthalian care prezintă urme ale unui tratament pentru curățarea unei carii, cu aproximativ 40.000 de ani mai vechi decât cel mai vechi exemplu cunoscut până acum, relatează La Razon.

Cu cât aflăm mai multe despre aceste rude apropiate ale noastre, cu atât descoperim mai multe dovezi ale inteligenței lor. Creierele lor erau chiar puțin mai mari decât ale noastre, realizau unelte destul de sofisticate, există indicii că aveau gândire simbolică, poate chiar limbaj și, posibil, cunoștințe medicale.

Tocmai această idee este susținută de un studiu publicat recent în revista PLOS One: cercetătorii au găsit dovezi că neanderthalienii foloseau „burghie” din piatră pentru tratarea cariilor.

INEDIT Pompierii au venit cu autospeciale în parcurile pentru copii din Oradea pentru a crea „oaze de răcoare”. Imagini cu „intervenția specială”

23:34

DEZVĂLUIRI Cristela Georgescu, dezvăluiri despre cea mai grea perioadă din viața ei. A traversat „valea morții”

23:09

Ce spune studiul

Studiul a fost realizat în principal de cercetători de la Muzeul de Antropologie și Etnografie „Petru cel Mare” (Kunstkamera). Ei au analizat un molar neanderthalian descoperit în peștera Chagyrskaya din Rusia, vechi de aproximativ 59.000 de ani.

 „Ne-a intrigat forma neobișnuită a cavității de pe suprafața de masticație a dintelui. Era diferită de structura normală a camerei pulpare și nu corespundea modelului tipic de carii observat la Homo sapiens. În plus, zgârieturile clar vizibile sugerau că acea cavitate nu era rezultatul unei deteriorări naturale, ci al unor acțiuni intenționate”, spune coautoara Alisa Zubova.

Până acum existau dovezi că neanderthalienii foloseau scobitori pentru a îndepărta resturile alimentare dintre dinți și chiar plante medicinale pentru tratarea anumitor afecțiuni. Însă această descoperire merge mult mai departe: vorbește despre intervenții extrem de dureroase realizate pentru un scop mai important, ceea ce sugerează o capacitate de anticipare și planificare remarcabilă.

„Microtomografia computerizată a arătat modificări în mineralizarea dentinei compatibile cu carii severe”, a explicat Alisa. „Manipularea cariilor de către oameni a fost documentată anterior pentru Paleoliticul Superior, Mezolitic și perioadele ulterioare. De aceea am emis ipoteza că urmele observate ar putea reprezenta semnele unei astfel de intervenții medicale, dar provenind dintr-o perioadă mult mai veche.”

Mai exact, acest tratament dentar ar fi cu aproape 40.000 de ani mai vechi decât cel mai vechi exemplu cunoscut până în prezent.

Sursă foto: Shutterstock

Ce s-a întâmplat cu „pacientul”

Judecând după urmele de uzură ale dintelui, se pare că neanderthalianul a supraviețuit acestei intervenții. Uneltele din piatră descoperite în sit arată că acești oameni erau perfect capabili să efectueze o astfel de procedură. Totuși, cercetătorii au vrut să fie siguri și au testat ipoteza pe alți dinți.

Lydia Zotkina a explicat: „Pentru a interpreta cavitatea de pe suprafața dintelui, am realizat perforări manuale experimentale pe mai multe exemplare: un dinte uman modern și doi dinți de Homo sapiens proveniți dintr-o colecție arheologică holocenă. Compararea urmelor microscopice ale specimenului neanderthalian cu cele produse experimental a arătat o potrivire clară. Rezultatele demonstrează că perforarea unei carii cu un instrument de piatră subțire și ascuțit este eficientă și permite îndepărtarea rapidă a țesutului dentar deteriorat.”

Deși nu putem ști cu exactitate la ce se gândeau neanderthalienii implicați sau cât de frecvente erau aceste proceduri, dovezile disponibile sunt perfect compatibile cu existența unei stomatologii preistorice.

Recomandarea autorului:

Un pilot dezvăluie ce nu văd niciodată pasagerii în timpul unui zbor. Ce se întâmplă în cabina de pilotaj

Bolojan anunță că va trimite în Parlament proiectul legii salarizării: Din fiecare leu care se colectează, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar

Sursă foto: Shutterstock