O fosilă veche de 380 de milioane de ani dezvăluie cum au apărut primele forme de viață de pe uscat

În urmă cu circa 4 miliarde de ani, primele forme de viață de pe Pământ trăiau numau în oceane, sub forma unor microorganisme.

Suprafața planetei nu era încă locuibilă, atmosfera nu era respirabilă, iar temperaturile erau extrem de mari. Pământul nu arăta deloc așa cum îl știm.

Suprafața Pământului era un adevărat „infern”. Viața exista doar în oceane

Pământul nu avea încă stratul de ozon format pentru a absorbi radiațiile ultraviolete ale Soarelui. Nivelul dioxidului de carbon era mult mai mărit, provocând un efect de seră. Nu existau ghețari la poli, iar luminozitatea Soarelui era mult mai scăzută.

În urmă cu 3,4 miliarde de ani, prima bacterie a reușit să producă fotosinteză. După încă un miliard de ani, fitoplanctonul și algele și-au făcut apariția, iar nivelul de oxigen a crescut. Astfel, stratul de ozon s-a format în urmă cu 600 de milioane de ani în urmă, după ce fotosinteza produsă de alge la scară planetară a umplut atmosfera cu oxigen.

FLASH NEWS Trump anunță construirea a celei mai mari oțelării din istoria SUA: uzina de 15 miliarde de dolari ar urma să producă peste 7,5 milioane de tone de oțel anual

09:31

REACȚIE Liberalul Valeriu Iftime cere conducerii PNL să ajungă la o înțelegere cu Sorin Grindeanu. „Fără votul PSD, acest Guvern nu trece”

09:09

Primii pești s-au dezvoltat în urmă cu 530 de milioane de ani, în timpul așa numitei „Explozii Cambriene”. În urmă cu 521 de milioane de ani, în Cambrianul timpuriu, a apărut primele artropode marine, precum trilobiții și anomalocaris.  Iar primele recifuri de corali au apărut în urmă cu 485 milioane de ani, în Ordovician. Coralii au avut un rol major în evoluția vieții marine.

Viața marină a devenit mai diversificată. Au evoluat specii de creaturi vertebrate cu dimensiuni mai mari, inclusiv prădători abili cu structuri osoase impresionante.

Expansiunea vieții pe uscat

Mușchii, lichenii și primele plante de pe uscat au început să evolueze treptat în urmă cu 1 miliard de ani. Acum 380 de milioane de ani, Pământul se afla în ceea ce numim „Devonian” sau „Epoca Peștilor”. La vremea respectivă, nu exista decât un singur supercontinent, numit Gondwana.

Un specimen de pește osos, cunoscut drept „Koharalepis jarviki”, a revoluționat viața pe Pământ. A fost prima formă de viață vertebrată care a pășit pe uscat.

Era un pește prădător (carnivor) cu înotătoare lobate, potrivit IFL Science. Nu avea aripioare precum peștii obișnuiți, ci membre cu care se putea deplasa pe fundul oceanului. Cu acest specimen a debutat tranziția de la viața marină la viața terestră.

Primul pește care s-a târât pe uscat

Pe Munții Lashly din Antarctica de azi (atunci lipsită de gheață), dintr-un anume motiv (cel mai probabil pentru a căuta hrană), peștele osos a ieșit din ocean și s-a târât pe țărmuri.

Ieșea ocazional din apă să se târască pe țărm, dar pentru că avea branhii, trebuia să se întoarcă în apă. Oamenii de știință au găsit un singur exemplar fosilizat al speciei. S-a păstrat într-o stare incredibilă, cu craniul în mare parte intact. Oamenii de știință de la Universitatea Flinders din Australia i-au acordat o atenție deosebită studierii craniului.

„Am ales să ne concentrăm asupra speciei Koharalepis, deoarece este singura fosilă din întreaga familie care a păstrat  oasele interne ale craniului, ceea ce ne oferă informații valoroase”, a declarat într-un comunicat autoarea principală Corinne Mensforth, doctorandă la Laboratorul de Paleontologie de la Universitatea Flinders.

„Am găsit dovezi că creierul lui Koharalepis era similar cu cel al specimenelor care se aflau în tranziția de la pești la vertebrate de pe uscat. De asemenea, am descoperit că se putea adapta în apropierea coastei maritime, datorită unor deschideri în partea superioară a craniului, care indică că peștele putea inspira o cantitate suplimentară de oxigen și că avea un organ în creier ce putea detecta lumina și ritmurile circadiene”, a explicat Mensforth.

„Koharalepis, care a crescut până la aproximativ 1 metru, era un prădător de ambuscadă care se hrănea cu alte animale mai mici și, având ochi relativ mici, trebuie să se fi bazat foarte mult pe celelalte simțuri pentru a-și captura prada”, a adăugat Mensforth.

„Veriga lipsă”

Oamenii de știință susțin că scheletele găsite în urmă cu câteva decenii ar putea indica că Koharalepis jarviki ar putea fi veriga dispărută dintre peștii osoși și tetrapode, primele vertebrate cu patru picioare, care au apărut acum 360 de  milioane de ani. Atunci, aerul de la suprafață era respirabil, iar temperaturile erau moderate.

În urmă cu 365 de milioane de ani, Acanthostega a fost un intermediar între peștii cu aripioare lobe și peștii care puteau umbla pe uscat pentru timp îndelungat.

Și astfel, a început Era Amfibienilor, urmată de Era Reptilelor (și de cea a Dinozaurilor).

Sursa Foto: Envato/Shutterstock/ Muzeul CosmoCaixa (Barcelona)

Autorul recomandă:  Tehnologia modernă dezvăluie noi informații ULUITOARE despre trilobiți și mamuții lânoși. Descoperirea care ar putea revoluționa știința