Politicile climatice ale României, fără busolă. Actor periferic în dezbaterile europene, nu există un consens legislativ pentru înființarea unui consiliu consultativ pentru climă

Un organism consultativ independent ar consolida abilitatea decidenților de a avea acces la o sursă constantă de expertiză

Un organism consultativ independent privind schimbările climatice poate avea un rol de informare al modului în care politicile sunt realizare. Organismele științifice consultative independente sunt organizații consultative compuse din diverși experți independenți cu rolul de a consilia guvernele în materie de politică climatică și de a monitoriza progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor climatice.

Rolul lor principal include oferirea de consiliere în vederea îmbunătățirii politicilor publice cât și implicarea diferitelor părți interesate și stimularea dezbaterii privind schimbările climatice în sfera publică.

• În UE, 13 state membre au înființat astfel de consilii științifice prin intermediul adoptării unei legi-cadru a climei.
• Consiliile au o componență variată și cuprind experți în domeniul adaptării la schimbările climatice și al atenuării acestora, cu experiență profesională dovedită din mediul academic, institute de cercetare, sectorul privat, societatea civilă și organizații neguvernamentale.

În România s-a încercat adoptarea unui astfel de consiliu prin intermediul proiectului de Lege privind înființarea Consiliului Științific Consultativ pentru Climă (PL-x nr. 616/2024).

După ce  demersul a primit mai multe avize negative, acesta nu s-a concretizat într-un act legislativ. La aproape doi ani de la această tentativă, nu au mai existat alte inițiative publice de creare a unui cadru permanent de comunicare pentru oamenii de știință și experții români.

Șocurile geopolitice necesită gândire strategică și politici țintite

Înființarea unui consiliu care să reprezinte un pol de expertiză, ar putea aduce beneficii importante decidenților.

Și un consiliu consultativ neafiliat instituțional, chiar dacă cu mai puțină influență la nivelul guvernului și resurse mai limitate, ar putea furniza expertiză științifică și ar putea realiza analize în mai multe domenii conexe cu schimbările climatice.

Într-un moment în care șocurile geopolitice necesită gândire strategică și politici țintite pentru a reduce dependența de combustibili fosili și sporirea securității energetice, vocile experților devin din ce în ce mai importante pentru a înțelege și naviga crizele.

Mai mult, colaborarea dintre mediul academic, experții din mediul privat și societatea civilă, nu doar că ar contribui la mai bună fundamentare a politicilor publice, dar le-ar și spori legitimitatea, astfel contribuind la un mai bun nivel de acceptare socială.