Oana Gheorghiu: Este momentul potrivit să ne uităm mai atent la cum funcționează, în realitate, selecția conducerilor companiilor de stat din România

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține, marți, că a venit „momentul potrivit” pentru a analiza modul în care sunt selectate conducerile companiilor de stat din România, precizând că mecanismul care trebuia să asigure independență a ajuns să fie cotrolat de „trei firme private”. Potrivit vicepremierului, riscul nu este teoretic, ci este deja măsurat, pentru că Comisia Europeană a sancţionat România cu 198 milioane euro tocmai pentru deficienţe legate de transparenţa şi caracterul competitiv al unor astfel de proceduri.

Oana Gheorghiu acuză o problemă de sistem

Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu precizează că selecțiile pentru funcțiile de conducere din companiile de stat sunt asistate, potrivit legislației, de firme private de consultanță în resurse umane, în calitate de experți independenți.

EXCLUSIV Eugen Teodorovici a dezvăluit pentru Gândul că există discuții pentru propunerea lui ca premier. Fostul ministru e dispus să accepte

21:45

FLASH NEWS Apple lansează „iPhone Duo”, primul său iPhone pliabil. Cum arată și care este prețul de pornire

21:45

„În ultimele zile s-a vorbit mult despre numiri foarte discutabile la conducerea unor companii de stat. Numiri rezultate din proceduri considerate legale, corecte formal și validate de așa-numiți experți independenți.

Este momentul potrivit să ne uităm mai atent la cum funcționează, în realitate, selecția conducerilor companiilor de stat din România.

Conform legii, aceste selecții sunt asistate de firme private de consultanță în resurse umane, în calitate de experți independenți (Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011). În practică, însă, această piață este concentrată covârșitor în mâinile a doar trei firme private.
Trei firme, care au împreună zece angajați. Atât.

Aceste câteva persoane validează procedural numiri în companii de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei și care au impact direct asupra unor sectoare esențiale pentru economia statului român.

Aceasta nu este o acuzație individuală. Este o problemă de sistem.

Avem un mecanism care trebuia să aducă profesionalism, competiție și independență, dar care a ajuns să concentreze o parte esențială a filtrului procedural în mâinile unui grup foarte restrâns de actori privați.

Atunci când o piață atât de mică ajunge să joace un rol atât de mare în selecția conducerii companiilor de stat, este legitim să ne întrebăm dacă mai vorbim cu adevărat despre competiție onestă și independență reală”, transmite Oana Gheorghiu, pe Facebook.

Vicepremierul Oana Gheorghiu participa la conferinta de presa organizata de Agentia pentru Monitorizarea si Evaluarea Performantelor Intreprinderilor Publice (AMEPIP) privind activitatea institutiei si stadiul indeplinirii tintelor din PNRR referitoare la guvernanta corporativa, eveniment desfasurat in Bucuresti, marti, 28 aprilie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

„Riscul nu este teoretic. Este deja măsurat”

Vicepremierul interimar a invocat și sancțiunea de 198 de milioane de euro aplicată României de către Comisia Europeană pentru deficiențe legate de transparența și caracterul competitiv al unor astfel de proceduri de selecție.

„Asta ar trebui să ne spună foarte clar că nu este suficient ca o procedură să fie doar formal corectă. Dacă rezultatul ei produce neîncredere publică, suspiciune repetată și sancțiuni europene, atunci problema este mai profundă decât hârtiile semnate la final.

Reforma reală a guvernanței corporative nu înseamnă doar să înlocuiești niște oameni cu alții și nici să mimezi guvernanța prin proceduri impecabile pe hârtie, dar complet discutabile în practică.

Reforma guvernanței corporative înseamnă:

• selecții cu adevărat competitive
• criterii credibile
• evaluări obiective
• și mecanisme care pot fi apărate nu doar juridic, ci și public.

Guvernul, ministerele ori cabinetul viceprim-ministrului nu pot interveni direct în aceste procese de selecție.

Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne prefacem că nu vedem ce se întâmplă.

Când rezultatele ridică sistematic semne de întrebare, problema nu mai este una de percepție.

Devine una de arhitectură instituțională și exact acolo trebuie să avem curajul să intervenim”, subliniază Gheorghiu.

Gheorghiu spune că Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost primul care a aprins lumina în companiile de stat ca să arate unde este risipa, unde este incompetența și falimentul, iar după ce a făcut acest lucru, a fost demis.

„Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost primul care a îndrăznit să aprindă lumina în companiile de stat, să arate unde este risipa, să arate unde este incompetența, să arate unde este falimentul. Iar atunci când ne-am apropiat tot mai mult de interesele politice transpartinice care prăduiesc companiile de stat, Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură.

Poate că această bătălie a fost pierdută, însă este o luptă la care eu nu voi renunța. Am convingerea că sunt mulți, foarte mulți români care ne vor fi alături mai departe pentru că își doresc, ca și noi, să modernizăm România, să eliminăm privilegiile și sinecurile și să administrăm banul public doar în interesul celor mulți și corecți, nu în beneficiul celor puțini și speciali”, mai spune Oana Gheorghiu.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Oana Gheorghiu: Fac un apel public la responsabilitate către toți parlamentarii PSD-AUR și sateliții: Opriți-vă din sabotarea apărării României!
• Vicepremierul demis, Oana Gheorghiu, înfrântă în Parlament. S-a dat interzis la vânzarea companiilor naționale, până în 2027