SRI susține că guvernul Bolojan minte în afacerea Digi și cele 196 de milioane de euro. Serviciul secret spune că omul lui Bolojan, Mihai Jurca, a ales Digi pentru fondurile SAFE

SRI a transmis un punct de vedere oficial după controversele generate de contractul de 196 de milioane de euro încheiat cu Digi România pentru dezvoltarea unei platforme integrate de inteligență artificială destinată securității cibernetice, finanțat prin programul european SAFE.

Cronologia unei achiziții SAFE anunțate de Guvern

Reamintim că, inițial, Executivul a anunțat marți, 2 iunie, într-un comunicat, că printre contractele de achiziție semnate până pe 30 mai 2026 se numără cel pentru „dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică pentru o valoare de 196.000.000 Euro, încheiat cu Digi România S.A., realizarea fiind integrală în România”.

Miercuri, 3 iunie, purtătoarea de cuvânt a Guvernului Bolojan, Ioana Ene Dogioiu, a precizat, ca răspuns la o întrebare a jurnaliștilor, că ”e un contract semnat la nivelul SRI”.

JUSTIȚIE De la motivare la postare: aceeași logică juridică în două dosare de droguri, două poziții publice diferite ale lui Laurențiu Beșu

21:25

MARIUS TUCĂ SHOW Valentin Stan critică legea salarizării: „Salariile celor care muncesc mai mult și sunt mai buni vor fi plafonate”

21:16

Ulterior, Mihai Jurca șeful Cancelariei Premierului și coordonator la nivel național al programului SAFE a detaliat pentru Hotnews că SRI nu doar că este autoritatea contractantă, ci și cea care a decis atribuirea contractului către Digi. Jurca a explicat că procedura de selecție a furnizorului ține exclusiv de responsabilitatea autorității care derulează achiziția și că inițiativa privind realizarea platformei LLM a venit din partea SRI. În aceest context, Jurca a precizat că unul dintre argumentele importante în favoarea Digi a fost capacitatea companiei de a realiza proiectul integral în România, contribuind astfel la păstrarea investiției în economia locală.

Joi, 4 iunie, SRI a venit cu precizări punctuale cu privire la contextul în care s-a făcut achiziția care a fost intens analizată și dezbătută în presă. De asemenea, instituția a explicat care este mecanismul exact și lanțul decizional al achizițiilor în cazul programului SAFE.

Precizările SRI îi contrazic pe reprezentanții Guvernului Bolojan

Iar precizările SRI îi contrazic pe reprezentanții Guvernului Bolojan.

„Întregul program SAFE se desfășoară sub coordonarea Cancelariei Prim- Ministrului. Identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se realizează în cadrul Grupului de lucru interinstituțional coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, conform unei proceduri unitare, stabilite prin OUG nr. 62/2025. Selecția se fundamentează pe analiza răspunsurilor la solicitările de informații și pe aplicarea factorilor de evaluare prevăzuți de actul normativ. Lista furnizorilor selectați este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.”, este un fragment din clarificările comunicate public de SRI legat de contract.

Redăm, în continuare, integral, comunicatul SRI.

Replica SRI la scandalul fondurilor SAFE

„În contextul informațiilor apărute în spațiul public referitoare la contractul în valoare de 196.000.000 euro, finanțat prin Instrumentul european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și având ca obiect dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM destinate securității cibernetice, Serviciul Român de Informații face următoarele precizări:

1. Atribuțiile Serviciului Român de Informații în domeniul securității cibernetice rezultă din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI, respectiv din Legea nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
2. Conform „Strategiei de securitate cibernetică a României pentru perioada 2022- 2027”, țara noastră și-a asumat dezvoltarea de „capabilități și mecanisme pentru a descuraja atacurile cibernetice care afectează societatea sau interesele naționale de securitate” și aplicarea tuturor măsurilor „proactive necesare, care au ca finalitate asigurarea rezilienței rețelelor și sistemelor informatice”.
3. Utilizarea instrumentelor dezvoltate la nivelul UE pentru investiții în capacitățile industriale de apărare, în special prin intermediul achizițiilor publice comune, cum este programul SAFE, este una din direcțiile de acțiune stabilite prin „Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030”.
4. În considerarea competențelor sale legale în domeniul securității cibernetice menționate anterior, SRI are un rol principal în dezvoltarea componentei dedicate securității cibernetice și inteligenței artificiale, pentru proiectele instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, în cadrul programului SAFE – Security Action for Europe.
5. Proiectul în discuție este circumscris Planului de investiții pentru industria europeană de apărare, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2025, cu modificările și completările ulterioare.
6. Întregul program SAFE se desfășoară sub coordonarea Cancelariei Prim- Ministrului. Identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se realizează în cadrul Grupului de lucru interinstituțional coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, conform unei proceduri unitare, stabilite prin OUG nr. 62/2025. Selecția se fundamentează pe analiza răspunsurilor la solicitările de informații și pe aplicarea factorilor de evaluare prevăzuți de actul normativ. Lista furnizorilor selectați este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
7. Proiectul se derulează conform Planului de investiții în industria de apărare a României, Plan aprobat de CSAT și care cuprinde inclusiv referiri la sumele alocate fiecărei instituții din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională cu atribuții în cadrul planului SAFE.
8. În acest cadru, Serviciul Român de Informații are calitatea de autoritate contractantă și beneficiar al proiectului, rolul instituției constând în implementarea contractului ulterior parcurgerii etapelor de selecție și validare prevăzute de lege.
9. Decizia privind operatorul economic contractat a fost adoptată cu respectarea integrală a legislației aplicabile programului SAFE, respectiv Regulamentul UE 2025/1.106, OUG nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului ”Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, dar și a legislației specifice din materia achizițiilor publice, Directiva 2009/81/CE, precum și OUG nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității.
10. Conform obligației prevăzute de art. 51 alin. 2 din OUG 114/2011, pentru inițierea procedurilor de atribuire, SRI a obținut aprobarea Parlamentului prin Comisiile reunite de apărare, ordine publică și siguranță națională.
11. Platforma vizată răspunde unei nevoi reale și asumate de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică, într-un context de amenințări în creștere, iar realizarea integrală a proiectului pe teritoriul României contribuie la dezvoltarea competențelor tehnologice autohtone. Proiectul urmărește creșterea eficienței și a vitezei de reacție prin automatizarea unor procese complexe de analiză și investigare a incidentelor de securitate cibernetică, aspecte ce vor contribui la consolidarea protecției infrastructurilor critice și a instituțiilor publice, precum și la dezvoltarea unor capabilități naționale în domeniile inteligenței artificiale și securității cibernetice. Acesta va fi implementat etapizat pe o perioadă de patru ani.
12. În acord cu reglementările aferente proiectului SAFE, se respectă clauza conform căreia cel puțin 65% din companiile implicate în proiect să fie de pe teritoriul UE. Astfel, proiectul propus de România spre finanțare prin programul SAFE contribuie direct la dezvoltarea industriei europene de profil, prin consolidarea capabilităților naționale în domeniul securității cibernetice și inteligenței artificiale.
13. Având în vedere caracterul specific al domeniului și încadrarea proiectului în aria securității naționale, anumite elemente ale procedurii nu pot face obiectul comunicării publice. Serviciul Român de Informații își exercită atribuțiile cu respectarea cadrului legal și sub controlul autorităților competente, inclusiv al Parlamentului României.

Serviciul Român de Informații reafirmă disponibilitatea de a oferi clarificări instituțiilor abilitate, în limitele prevăzute de lege.”