Nicușor Dan se află în cel mai dificil moment al mandatului său, la peste 50 de zile de când Guvernul Bolojan a căzut în urma unei morțiuni de cenzură indițiată de PSD și AUR. După două încercări nereușite, cu Eugen Tomac și Adrian Veștea, negocierile pentru formarea unui nou guvern sunt în impas, iar România riscă să intre într-o criză politică și constituțională, cu efecte asupra economiei și fondurilor europene, scrie Politico.eu.
La puțin peste un an de la preluarea mandatului prezidențial, după o confruntare electorală tensionată cu extrema dreaptă, președintele Nicușor Dan traversează cea mai complicată perioadă de până acum. Potrivit unei analize publicate de Politico, șeful statului încearcă să evite un blocaj politic care ar putea conduce fie la alegeri anticipate, fie la o prelungire a instabilității guvernamentale.
Miza este una majoră. Președintele trebuie să obțină un acord între principalele partide parlamentare pentru formarea unui nou Executiv, după ce ultimele două propuneri de premier nu au reușit să strângă sprijinul necesar în Parlament.
Dacă și următoarea nominalizare va fi respinsă, România ar putea intra pe drumul alegerilor anticipate, un scenariu pe care Nicușor Dan încearcă să îl evite.
Potrivit publicației americane, una dintre principalele preocupări ale președintelui este faptul că eventualele alegeri anticipate ar putea aduce un avantaj semnificativ pentru partidul AUR, formațiunea de extremă dreapta care domină sondajele de opinie.
În același timp, refuzul organizării unui nou scrutin nu este lipsit de riscuri. Oponenții politici ai șefului statului au început deja să vorbească despre posibilitatea inițierii procedurii de suspendare a președintelui, dacă actualul blocaj politic se va prelungi.
Presiunea este amplificată și de situația economică a României. Țara noastră trebuie să reducă deficitul bugetar și să implementeze reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la sfârșitul lunii august, pentru a putea accesa aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile europene.
În paralel, agențiile internaționale de rating urmăresc cu atenție evoluția situației politice, existând temeri că instabilitatea ar putea conduce la retrogradarea ratingului de țară la „junk”, cu efecte importante asupra costurilor de finanțare ale României.
Pe lângă presiunile economice, România se apropie și de vacanța parlamentară de vară, ceea ce reduce și mai mult timpul disponibil pentru formarea unui nou guvern.
Politologul Cristian Pîrvulescu avertizează că actuala situație riscă să se transforme într-o criză constituțională.
„Ne aflăm acum la începutul unei crize constituționale”, a declarat Cristian Pîrvulescu, profesor la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrație Publică.
Pîrvulescu susține că, potrivit Constituției, mandatul unui guvern interimar nu poate depăși 45 de zile, termen care ar fi fost deja depășit.
Între timp, negocierile dintre partidele parlamentare continuă fără un rezultat concret. Discuțiile desfășurate joi s-au încheiat după aproximativ două ore, fără ca formațiunile politice să anunțe un acord privind viitoarea majoritate parlamentară.
Președintele Nicușor Dan urmează să reia consultările cu liderii partidelor, însă nu intenționează să facă o nouă nominalizare pentru funcția de prim-ministru până când nu va exista un consens politic privind susținerea unui viitor guvern.
Analistul politic Radu Magdin consideră că organizarea alegerilor anticipate rămâne puțin probabilă.
„Ne aflăm într-un proces de «speed-dating» în ceea ce privește consultările prezidențiale cu partidele”, a declarat Radu Magdin, analist politic.
La mometul de față, pe masa negocierilor există două scenarii ipotetice, dintre care doar unul singur are șanse să se și concretizeze. În mod cert România va avea un guvern minoritar care ar putea fi condus fie de PSD, într-un guvern monocolor, fie un executiv format din PNL-USR_UDMR, variantă respinsă de PSD.
Actuala criză politică a început după destrămarea coaliției de guvernare în luna aprilie, când PSD s-a retras din Executivul condus de Ilie Bolojan și a susținut, alături de AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Social-democrații, aflați la guvernare, au criticat măsurile de reducere a deficitului bugetar promovate de fostul premier, susținând că acestea afectează categoriile sociale pe care partidul le reprezintă.