Cum încercau românii să plece din țară în ultimii ani ai regimului Ceaușescu. CNSAS a publicat datele de la Securitate

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a făcut publice astăzi, 28 septembrie, mai multe documente de arhivă referitoare la emigrarea românilor în Republica Federală Germania. Documentele prezintă amploarea fenomenului în perioada 1987-1989, ultimii ani ai regimului comunist, și arată câți români au încercat să părăsească țara prin proceduri oficiale, dar și prin metode ilegale. Potrivit datelor din arhive, zeci de mii de persoane au solicitat plecarea definitivă, în timp ce mii de oameni au ales să rămână în străinătate sau au încercat să treacă ilegal frontiera. În perioada 1987-1989, au fost depuse 47.132 de cereri, dintre care 35.486 au fost aprobate, iar aproximativ 11.646 nu au fost aprobate.

Între 1987 și 1989, peste 47.000 de persoane au depus cereri oficiale ca să emigreze în Germania

Documentele CNSAS despre perioada 1987-1989 arată cât de mulți români încercau să plece definitiv din țară în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, în special către Republica Federală Germania.

MILITAR Rusia pompează masiv în bugetul militar pentru 2027. Moscova și-a propus să majoreze cheltuielile cu 27%

23:18

EXCLUSIV Răzvan Dumitrescu, mesaj emoționant după moartea jurnalistului Patrick André de Hillerin. „Un condei extraordinar/ Un ziarist cum puțini mai sunt”

22:56

În cei trei ani, 47.132 de persoane au depus cereri oficiale pentru a emigra în Germania, iar autoritățile au aprobat 35.486 de plecări. În același timp, la 1 septembrie 1989, aproape 89.000 de cereri erau încă nesoluționate. Unele dintre acestea fuseseră depuse cu ani înainte.

„În ultimii 3 ani ai dictaturii Ceauşescu, 47.132 de solicitări noi au fost depuse oficial pentru plecarea definitivă în R.F. Germania. Regimul a cedat parțial presiunilor (mai ales celor externe) și a aprobat 35.486 de plecări, menținând un ritm controlat de circa 12.000 de emigranți anual. La 1 septembrie 1989 exista un stoc uriaș de 88.939 de cereri în curs de soluționare (citeşte blocate; unele dosare trenau încă din 1975!)”, scrie pe pagina de Facebook a CNSAS.

Mii de români au ales să nu se mai întoarcă în țară

Pentru cei care nu reușeau să obțină aprobarea, existau și alte modalități de a părăsi România. Între 1987 și 1989, 5.536 de persoane au plecat în străinătate și nu s-au mai întors. În 1988 s-a înregistrat cel mai mare număr, 2.822 de persoane. Astfel, toate vizele turistice au fost blocate.

„Cea mai sigură metodă de evaziune (n.n. părăsirea ilegală a ţării, în jargonul Securităţii) a fost refuzul de întoarcere din călătorii sau tranzit. 5.536 de persoane au rămas ilegal în străinătate în acest mod. Vârful a fost atins în 1988 (2.822 de fugari), ceea ce a determinat regimul să blocheze aproape total vizele turistice ”, conform arhivei publicate de CNSAS.

Mii de români au încercat să treacă ilegal frontiera spre Germania

Între 1987 și 1989, 2.243 de persoane au reușit să treacă ilegal frontiera României și să ajungă în Germania, în timp ce alte 484 de persoane au fost prinse în timpul tentativei de trecere și arestate de grăniceri. Mai mult de 75% dintre cei care au reușit să treacă granița erau bărbați, iar aproximativ jumătate aveau între 19 și 30 de ani. Cei mai mulți proveneau din rândul muncitorilor calificați, peste 1.500 de persoane.

În primele opt luni ale anului 1989, 674 de persoane au reușit să treacă ilegal frontiera, iar alte 150 au fost prinse. În aceeași perioadă, regimul comunist a redus drastic numărul vizelor turistice acordate, ceea ce a dus la scăderea numărului celor care plecau în excursii și nu se mai întorceau în țară, la 368 de persoane.

„Cei care nu mai aveau răbdare sau nu aveau nicio șansă la pașaport au înfruntat direct fâșia sau Dunărea. 2.243 de persoane au trecut ilegal granița, ajungând cu succes în Germania. Peste 75% au fost bărbați, iar jumătate tineri între 19 și 30 de ani. Muncitorii calificați au format grosul fugarilor (peste 1.500). 484 de persoane au fost prinse în tentativa de trecere frauduloasă și arestate de grăniceri. Anul 1989 (ianuarie – septembrie): Regimul a înăsprit drastic acordarea vizelor turistice, fapt ce a dus la scăderea numărului rămânerilor din excursii la doar 368. În schimb, fuga prin fâșie a rămas la cote alarmante (674 reușite și 150 prinși în doar 8 luni)”, scrie în postarea CNAS.

Peste 11.000 de muncitori calificați au primit aprobarea să emigreze legal în Germania

Etnicii germani, în special sașii și șvabii, au reprezentat cea mai mare parte a celor care doreau să emigreze în Germania. Aceștia au avut 28.466 de aprobări pentru plecare și 2.917 persoane au rămas în străinătate după excursii. Totodată, 1.351 de etnici germani au trecut ilegal frontiera. În rândul celor care au primit aprobarea de a emigra s-au aflat și 11.455 de muncitori calificați. De asemenea, 459 de profesori și 238 de cadre medicale superioare au primit dreptul de a părăsi definitiv România.

„Etnicii germani (sași și șvabi) reprezintă nucleul dur al mișcării migratorii. Aceștia domină cererile oficiale (76.138 în așteptare), aprobările (28.466) și rămânerile din excursii (2.917). De asemenea, au constituit majoritatea celor care au fugit ilegal prin fâșie (1.351 persoane). 11.455 de muncitori calificaţi au primit aprobarea pentru emigrarea legală în Germania federală. Un număr impresionant de 459 de profesori au primit dreptul de a emigra definitiv. (…) De asemenea, 238 de cadre medicale superioare au părăsit oficial R.S.R. în acest interval scurt”, se arată în postarea CNAS.

Cele mai multe dosare blocate au fost la Sibiu

La nivel județean, Sibiul avea cele mai multe dosare blocate, 28.658, dar și cel mai mare număr de aprobări oficiale, 9.968. Timișul se afla pe primul loc în ceea ce privește trecerile ilegale reușite ale frontierei, cu 1.138 de cazuri, și rămânerile în străinătate după excursii, cu 1.059 de persoane. Bucureștiul ocupa locul al doilea la numărul celor care nu s-au mai întors din excursii, cu 950 de cazuri, potrivit documentelor CNSAS.

Femeile aveau cele mai multe dosare în așteptare