Tribunalul Bucureşti a suspendat efectele Congresului PNL prin care s-a votat o nouă conducere şi s-a cerut eliminarea din partid a cinci membri, odată cu înlocuirea lor de la şefia filialelor de partid pe care le conduceau. E prima dată când o instanţă desființează hotărârile congresului unui partid. Ce înseamnă această decizie şi ce urmează la PNL?
Pe 26 iunie, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Sorin Câmpeanu, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Sorin Prișcă, Rusu Sebastian, George Scarlat, Dragoș Soare, Ionuț Stroe, Thuma Hubert, Adrian Veștea și Mihail Veștea. Pârâții sunt: PNL prin Ilie Bolojan, Ilie Bolojan, președinte PNL și Dan Motreanu, secretar general PNL, înregistrau la Tribunalul București o ordonanţă preşedinţială pentru anularea deciziilor luate în cadrul Congresului PNL.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fhttps___www-gandul-ro_wp-content_uploads_2026_06_17-mar-12-1280x698-1.webp)
Potrivit petiţionarilor, decizia are efecte imediate şi presupune că totul revine la forma de dinainte de Congres.
„Tribunalul suspendă provizoriu executarea și efectele hotărârii până se soluționează pe fond. Asta înseamnă că nu mai ai la momentul ăsta congres. Toate consecințele produse în baza acestei hotărâri, în baza hotărârii unui consiliu care a fost suspendată inclusiv desfășurarea congresului sunt suspendate.
Asta înseamnă că suspendarea acestui act determină, pe cale de consecință, suspendarea tuturor efectelor juridice produse în baza lui. Adică n-ai o nouă conducere, nu ai un nou statut, se revine la formula de Birou Executiv şi BPN, cu Veştea, cu Gorghiu, cu Predoiu, în BPN, cu BEX-ul dinainte, pentru că ai vechiul statut”, au declarat surse din rândul contestatarilor pentru Gândul.
Însă, avocatul Adrian Toni Neacşu, cât şi alţi specialişti în domeniu, păstrează o anume rezervă referitor la dosar, având în vedere că hotărârile Congresului PNL şi-au produs deja efectele.
„Este foarte dificil de spus în condiţiile în care ea suspendă executarea hotărârii în condiţiile în care ea şi-a produs toate efectele. Efectele constând în convocarea congresului. Ea e suspendată provizorie, până se va soluţiona pe fond cererea în sine de anulare a aceleiaşi hotărâri. Ceea ce înseamnă că are motive evidente de nelegalitate pe care le-a constata instanţa. Nu sunt suspendate şi celelalte, tot ce s-a întâmplat la congres(funcţiile). Doar că prezumţia asta de nelegalitate există asupra întregului congres. Dacă tu nu ai avut o hotărâre legală de convocare, tot ce ai făcut la congres este lovit de nulitate şi va fi anulat. Nu are efect direct asupra acelor acte. Depinde şi cum a motivat instanţa”, spune Adrian Toni Neacşu, pentru Gândul.
Un alt jurist consacrat, dar care a dorit să rămână anonim pentru moment din cauza situației politice delicate, spune de asemenea că motivarea hotărârii este crucială în a putea vedea, practic, ce se va întâmpla în partid. Cu toate acestea, remarcă el, dacă instanța a dat decizia de miercuri, este clar că există elemente de nelegalitate.
„Practic, dacă instanța a decis asta, este clar că a găsit elemente de nelegalitate în organizarea Congresului.”
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fhttps___www-gandul-ro_wp-content_uploads_2026_06_8138277-mediafax_foto-ioana_paduraru-1280x853-1.webp)
Instanţa a decis miercuri suspendarea deciziilor din Congresul PNL prin care Ilie Bolojan și gruparea din jurul său au preluat partidul, conform deciziei publicate de instanță.
„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, invocată de pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril. Respinge cererea formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâţii Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril. Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă. Respinge în rest cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril, ca neîntemeiată. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucuresti – Sec?ia a III-a Civilă. Pronunţată, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 01.07.2026”, se arată în încheierea de şedinţă a instanţei.
„Partidul Național Liberal a luat act de decizia pronunțată astăzi de Tribunalul București, în urma solicitărilor depuse de unii contestatari, și face următoarele precizări:
Această hotărâre judecătorească nu influențează în mod direct Partidul Național Liberal și realitățile din partid în acest moment deoarece suspendă doar anumite hotărâri. Conducerea aleasă la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 își exercită pe deplin atribuțiile, iar hotărârile Congresului și ale noilor organisme de conducere, alese potrivit Statutului PNL, sunt în vigoare și trebuie respectate de membrii
partidului. Suspendarea produce efecte numai pentru viitor, iar Congresul a avut deja loc.Prin urmare, hotărârea judecătorească pronunțată astăzi nu poate afecta hotărârile adoptate de Congres. Dar nu putem să nu observăm că ”bătăliile politice” din partid s-au mutat în justiție. Brusc în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al
PNL, Tribunalul București a constituit 6 completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Astfel, doar 6 judecători, din peste 100 ai Tribunalului București, au fost desemnați în mod direct de președintele acestei instanțe și numai aceștia pot judeca astfel de cauze. Este o decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secție nou-înființată are nevoie de avizul CSM.PNL va ataca, pe toate căile legale, Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului București.
Aceiași contestatari au înaintat mai multe cereri în instanță. Una dintre acestea, având ca obiect hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026, are termen de judecată la data de 8 iulie 2026, dosarul fiind repartizat judecătoarei M.L., colaboratoare a doamnei Gorghiu, reclamantă în dosar.În perioada în care doamna Gorghiu a fost ministrul Justiției, aceasta a solicitat detașarea doamnei judecător M.L. în cadrul ministerului, iar prin Hotărârea CSM nr. 2156 din 14 septembrie 2023, aceasta a fost detașată și a lucrat în Ministerul Justiției pe toată durata mandatului doamnei Gorghiu. Din acest motiv, PNL va solicita recuzarea acesteia.
Un partid politic este condus de deciziile majorității membrilor și de deciziile luate în organele sale statutare. Minoritatea se supune majorității. Acesta este un principiu clar și acceptat de orice membru al oricărui partid. PNL va depune la tribunal, conform legii, lista noii conduceri alese în cadrul Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026, precum și modificările aduse Statutului PNL. Partidul va urma toți pașii prevăzuți de lege, cu respect față de lege și față de instituțiile statului.
Ne aflăm în cadrul unui proces aflat în derulare, cu diverse faze și termene. Avocații noștri vor exercita toate căile de atac prevăzute de lege în raport cu acele decizii ale instanțelor pe care le considerăm neîntemeiate, reiterând, în același timp, adeziunea noastră la valorile și principiile democratice, inclusiv principiului separației puterilor în stat”, se arată într-un comunicat al PNL.