Magistrații Tribunalului Ilfov au publicat vineri, 3 iulie, motivarea deciziei, în care prezintă argumentele în baza cărora au dat câștig de cauză celor 16 parlamentari PNL, care au solicitat suspendarea hotărârii Consiliului Național Extraordinar al Partidului Național Liberal, prin care a fost convocat Congresul. Judecătorul a invocat o decizie a Curții Constituționale, care arată că „parlamentarii se află în slujba cetățenilor, nu a partidelor”.
„Votul de învestitură a unui guvern fiind preconizat în perioada imediat următoare, iar reclamanţii se află în situaţia de a alege între a vota conform propriei conştiinţe (consecinţa fiind pierderea calităţii de membri ai partidului din care fac parte) sau potrivit unei direcţii de vot impuse, pe care aceştia o apreciază ca fiind contrară Constituţiei României.
În cazul celor 16 parlamentari PNL, Tribunalul a apreciat că este întrunită condiția urgenței pentru că ar fi afectate interesele politice ale reclamanților.
„În speță, caracterul grabnic rezultă și din faptul că deciziile contestate sunt, potrivit propriilor menţiuni, obligatorii şi executorii de îndată; votul de învestitură este preconizat în perioada imediat următoare, astfel încât conduita impusă sub sancţiune urmează a fi adoptată de reclamanţi într-un interval de timp incompatibil cu durata procedurii de drept comun.
Totodată, pierderea automată a calităţii de membru de partid ar afecta imediat statutul politic al reclamanţilor, apartenenţa acestora la grupurile parlamentare ale partidului şi perspectivele lor politice”, argumentează judecătorul în motivarea publicată pe portalul național de jurisprudență.
Tribunalul Ilfov a dat câștig de cauză celor 16 parlamentari liberali și a invocat Constituția României care prevede că „în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului”, și că „orice mandat imperativ este nul”.
„Mandatul parlamentar este unul reprezentativ, deputaţii şi senatorii aflându-se, în exercitarea mandatului, în serviciul întregului popor, iar nu al formaţiunii politice pe listele căreia au candidat, sensul interdicţiei mandatului imperativ fiind tocmai acela că parlamentarul nu poate fi ţinut juridic de instrucţiuni obligatorii ale unei voinţe exterioare cu privire la modul de exercitare a mandatului, inclusiv cu privire la sensul votului său”, se mai arată în motivarea Tribunalului Ilfov.
Totodată, instanța subliniază că „pentru soluţionarea eventualelor diferende dintre membrii unui partid politic sau dintre aceştia şi conducerile organizaţiilor partidului există comisii de arbitraj organizate potrivit unei proceduri care să asigure părţilor dreptul la opinie şi dreptul de a se apăra, precum şi proceduri echitabile de decizie, respectiv reglementează pierderea calităţii de membru în condiţiile prevăzute de statut”.
În plus, reține tribunalul, „o eventuală sancţionare a reclamanţilor prin excluderea automată din partidul politic din care aceştia fac parte în prezent, pentru modul în care îşi exercită votul de învestitură a Guvernului sau pentru acceptarea unor funcții guvernamentale poate afecta reputaţia politică şi perspectivele viitoare de candidatură a reclamanţilor şi poate aduce un prejudiciu profesional şi politic acestora, care ar fi imposibil de reparat în viitor”.
Tabăra anti-Bolojan a contestat la Tribunalul Ilfov cele două decizii ale Biroului Permanent Național al PNL prin care s-a decis mandatarea grupurilor parlamentare să nu susţină învestirea unui guvern propus de Adrian Veștea.
De asemenea, Bolojan a transmis parlamentarilor liberali că, în contextul unui eventual vot de învestitură, să nu participe la vot, ori să îşi exprime opţiunea prin formula „prezent, nu votez”.
Premierul demis i-a avertizat că nerespectarea acestei decizii de către parlamentarii PNL atrage pierderea calităţii de membru al partidului.
Ulterior, printr-o altă decizie BPN a decis excluderea oricărui membru PNL care acceptă o nominalizare pentru funcţia de prim-ministru sau ministru fără aprobarea forurilor de conducere ale partidului.