Dinel Miruță bagă capul în poză și se laudă cu „meritul Guvernului” pentru menținerea ratingului de țară al agenției S&P

Ministrul demis al Apărării și Transporturilor, Radu Dinel Miruță, a reacționat pe rețelele sociale după ce Standard & Poor’s a menținut ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3. Miruță susține că decizia agenției de rating reprezintă o dovadă că măsurile luate de Guvern în ultimul an au fost corecte și au influențat decizia S&P de a păstra ratingul de țară.

În mesajul postat pe pagina sa de Facebook, Miruță pune rezultatul anunțat de S&P pe seama măsurilor adoptate de Executiv și susține că menținerea calificativului reprezintă confirmarea direcției economice pe care România a mers în ultimul an.

ANALIZĂ Europa schimbă harta gazelor, dar statul condamnă românii la sărăcie. Cum este irosită uriașă șansă Neptun Deep. Expert: România se ocupă de găinării

06:00

EXCLUSIV Bătaie ca în filme între frații Costel și Emil Caran. Este război la vârful lumii interlope

05:00

 Loading ...

„Agenția S&P a venit astăzi cu marele anunț: menține ratingul de țară pentru România. Este dovada supremă că măsurile luate în ultimul an au fost cele corecte”, a scris Dinel Miruță pe Facebook.

Acesta împarte meritul pentru menținerea ratingului între românii care muncesc și Guvernul care, în opinia sa, a trecut de la politici bazate pe cheltuieli la măsuri de responsabilitate fiscală.

„Este meritul oamenilor care se trezesc dimineața și merg la muncă. Este meritul românilor care au înțeles că nu putem continua să cheltuim fără limită bani pe care nu îi avem. Și este meritul Guvernului care a început să schimbe regula: de la risipă la responsabilitate, de la privilegii la muncă, de la „dă statul” la „plătește statul doar pentru ceea ce poate susține”.

„România nu se poate dezvolta cu pomeni electorale”

În continuarea mesajului, Miruță critică politicile prin care statul acordă beneficii înaintea alegerilor și susține că astfel de măsuri nu pot sta la baza dezvoltării economice a României. De asemenea, el subliniază că promisiunile electorale pot transfera costurile către perioada de după alegeri și afirmă că o economie sănătoasă are nevoie de politici sustenabile.

„România nu se poate dezvolta cu pomeni electorale. Nu poți construi o economie sănătoasă împărțind bani înainte de alegeri și lăsând nota de plată după alegeri”.

România rămâne la „BBB-”, dar perspectiva negativă nu dispare

Agenția de rating Standard & Poor’s a anunțat vineri, 2 octombrie, decizia privind ratingul României. S&P a menținut calificativul suveran al țării la „BBB-”. Ratingul „BBB-” situează România în categoria țărilor recomandate investițiilor însă este și ultimul nivel înainte de intrarea în categoria „junk”, astfel că orice nouă deteriorare semnificativă a finanțelor publice sau a condițiilor externe poate deveni relevantă pentru calificativ. S&P a decis să nu retrogradeze România, apreciind progresele făcute în consolidarea fiscală în 2025 și 2026.

Agenția estimează că deficitul bugetar va coborî la 6,25% din PIB în 2026, cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent. Menținerea ratingului este legată și de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas, potrivit S&P, în grafic pentru 2026.

Standard & Poor’s ar putea revizui ratingul României

Standard & Poor’s ar putea revizui în scădere ratingul României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, care a urmat prăbușirii Coaliției în mai 2026, ar putea împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028. Agenția vede riscul ca eșecul în implementarea unei traiectorii fiscale și a unor politici credibile nu doar că ar periclita consolidarea bugetară, dar ar putea, de asemenea, să sporească riscurile generale, cum ar fi deteriorarea încrederii investitorilor, majorarea costurilor de finanțare, și presiuni amplificate asupra balanței de plăți.

De asemenea, S&P ar putea lua în considerare o retrogradare dacă se intensifică presiunile externe, de exemplu dacă dificultățile de pe piața energiei perturbă așteptările inflaționiste pe termen mediu ale României, slăbind totodată în mod semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele bugetare.