Întâlnirea liderilor celor 32 de state membre NATO are loc într-un moment crucial pentru alianță, după tensiunile cu SUA legate de Iran și Groenlanda. Liderii NATO se reunesc, marți, la Ankara, după șase luni turbulente. SUA continuă să facă presiuni asupra aliaților săi pentru a crește cheltuielile pentru apărare. Ceilalți 31 de membri ai alianței vor spera să-l potolească pe imprevizibilul Donald Trump, notează The Guardian.
Luni, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a cerut aliaților să prezinte „planuri clare, concrete și credibile” pentru a atinge obiectivele de cheltuieli ale organizației.
„Președintele Trump se așteaptă ca toți aliații să își intensifice imediat eforturile, să se îndrepte spre 5% și să o facă de urgență”, a spus acesta.
Se așteaptă ca la summitul de la Ankara să se ajungă la un acord privind angajarea de către aliați a unei sume simbolice de 70 de miliarde de euro (60 de miliarde de lire sterline) ca ajutor militar pentru Ucraina în acest an și anul viitor.
Nu este un acord menit să atragă atenția lui Trump în același mod ca acordul principal de anul trecut.
Atunci, membrii europeni și Canada s-au angajat să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din produsul lor intern brut – 3,5% direct și 1,5% pentru drumuri, poduri și porturi, pentru a facilita mișcările trupelor.
„Nu este vorba despre a mulțumi pe cineva, ci despre a livra. Și ceea ce așteaptă Donald Trump , desigur, este livrarea”, a spus Rutte în timpul unei vizite la Londra săptămâna trecută.
Relațiile transatlantice sunt deja la un nivel scăzut. SUA sunt dornice să se asigure că se iau măsuri pentru a onora angajamentul de 3,5%. Un summit armonios din punct de vedere diplomatic nu poate fi garantat, avertizează The Guardian.
La începutul acestui an, Trump a amenințat că va prelua controlul Groenlandei. Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, membră a NATO. Guvernul de la Copenhaga păstrează controlul asupra politicii externe, apărării și securității naționale
De atunci, Trump a continuat să tensioneze relațiile cu aliații SUA.
Nu s-a consultat cu liderii europeni înainte ca SUA și Israelul să lanseze atacul asupra Iranului. S-a plâns când aceștia nu au permis avioanelor americane să bombardeze Iranul de pe teritoriul lor.
Relațiile sunt, de asemenea, dificile cu canadianul Mark Carney, după ce Trump a exprimat ideea ca SUA să preia controlul asupra vecinului său nordic.
Se așteaptă ca Trump să aducă 1.400 de persoane cu el în Turcia – analiști, oameni de afaceri etc.
Faptul că SUA au o delegație atât de mare mare este văzut ca o ușurare. Trump a cochetat uneori cu ideea de a părăsi NATO, inclusiv la un summit din 2018.
Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO, a declarat că se așteaptă ca comunicatul final al summitului – textul diplomatic convenit de comun acord – să fie scurt. Va fi „probabil de o pagină” și va reafirma „unele dintre principiile fundamentale” care stau la baza existenței alianței.
Textul final al proiectului este încă supus aprobării liderilor reuniți. Reafirmă un „angajament ferm” față de importantul Articol 5 al NATO, în care un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor.
Generalul Alexus Grynkewich, comandantul superior al forțelor americane și NATO în Europa, a anunțat săptămâna trecută că aliații europeni au „umplut în mare măsură golurile” lăsate de reducerea numărului de trupe americane în război.
Deși substanțial, efortul Europei nu este similar. Europa că nu are bombardiere cu rază lungă de acțiune, deși rachetele de croazieră ar putea fi o alternativă.
Un indiciu despre nivelurile de „chimie” dintre lideri poate fi dedus din agenda lui Trump în Turcia.
Succesul de la Ankara este puțin probabil să fie definit de promisiuni diplomatice, mai notează The Guardian.