Un bărbat din județul Constanța, care a predat autorităților un tezaur format din 610 monede romane și cinci unelte din fier descoperit cu un detector de metale, spune că nu și-a primit nici până acum recompensa prevăzută de lege. După mai bine de trei ani de la descoperire, acesta a dat în judecată instituțiile implicate, iar instanța a obligat Direcția Județeană pentru Cultură Constanța să evalueze bunurile.
Pe 20 ianuarie 2023, Ionuț Chicheluș a descoperit, pe un islaz din satul Ciobănița, comuna Mereni, un vas ceramic în care se aflau 610 monede romane din bronz și cinci unelte din fier, potrivit Replicaonline.
Tezaurul a fost predat autorităților în aceeași zi, iar câteva zile mai târziu piesele au fost inventariate la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Potrivit Legii 182/2000, autoritățile aveau la dispoziție 18 luni pentru evaluarea bunurilor și acordarea recompensei legale către descoperitor.
După expirarea termenului legal, Ionuț Chicheluș spune că nu a primit niciun răspuns privind evaluarea tezaurului și nici recompensa prevăzută de lege.
Între timp, bunurile au fost transferate de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța la Muzeul de Arheologie „Callatis” din Mangalia, în contextul în care instituția din Constanța nu a realizat expertiza.
Nemulțumit de situație, bărbatul a dat în judecată Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța, solicitând evaluarea tezaurului, plata recompensei și a bonificației prevăzute de lege, precum și dobânzi pentru întârziere.
În luna mai 2026, instanța a obligat Direcția Județeană pentru Cultură Constanța să evalueze tezaurul. Hotărârea nu este definitivă.
Ionuț Chicheluș spune că cea mai mare dezamăgire nu este întârzierea plății, ci faptul că nimeni nu a comunicat cu el în tot acest timp.
„Au trecut atâția ani și n-au avut măcar buna plăcere să mă cheme, să îmi spună ceva. Nu înțeleg de ce a trebuit să ajungem la judecată, să stăm să ne țigănim prin tribunale și abia apoi să se miște lucrurile. Sincer, mi-am pierdut orice speranță. Eu am vrut să fac un lucru bun, să ofer un exemplu pozitiv pentru viitor, ca și alți oameni care vor mai descoperi astfel de obiecte să procedeze exact ca mine, adică să le predea statului. Dar, în loc de asta, ne-am lovit de un zid și ne trezim marginalizați. Nu trebuia niciodată să ajungem aici, cu procese și instanțe. În alte părți totul se rezolvă frumos și bine, numai la noi nu se poate. Dacă cei de la muzeu m-ar fi chemat, ar fi vorbit frumos cu mine și mi-ar fi prezentat lucrările lor, cred că nu aș fi avut absolut nicio pretenție financiară. Aș fi lăsat totul acolo fără să cer un leu. Însă modul în care s-au comportat cu mine, în special fostul director Aurel Mototolea, m-a durut cel mai tare și m-a obligat să îmi caut dreptatea”, a declarat bărbatul, pentru sursa citată.