Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila, structură a Administrației Naționale „Apele Române”, nu are alimentare cu apă, anunţă pe facebook liderul Sindicatului „Mureşul”, Cornel Brişcaru.
Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Mediului, Diana Buzoianu, sindicalistul descrie şi cum s-a ajuns la o astfel de situaţie.
„Ați anunțat public că veți rezolva problemele pe care alții nu le-au rezolvat în ultimii 20 de ani. Vă oferim una exact de această vârstă, cu tot cu ironia instituțională aferentă: Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila, structură a Administrației Naționale „Apele Române”, nu are apă.
În 2003, ABA Buzău-Ialomița a cumpărat etajul al patrulea al unui imobil, dar hidroforul care deservea sediul a rămas în subsolul altui proprietar. În 2019, spațiul a fost cumpărat de o societate comercială. Șase ani mai târziu, administrația încă nu rezolvase accesul la propriul hidrofor și nici relocarea lui. O problemă tehnică simplă a fost lăsată să se maturizeze administrativ până a devenit proces.
Din 26 mai 2026, angajații SGA Brăila au rămas fără alimentare normală cu apă. Poliția a venit, DSP a constatat, conducerile s-au deplasat, juriștii au discutat, hârtiile au circulat. Apa, mai puțin.
Prin Sentința civilă nr. 4025/16.06.2026, Judecătoria Brăila a dispus reluarea imediată a furnizării apei și permiterea accesului la echipamente. A urmat executarea silită, apoi cererea de suspendare a executării. Justiția își urmează cursul. Angajații urcă zilnic apa pe scări până la etajul patru, pentru că setea sau toaletele instituției nu pot solicita termen de judecată.
Pentru acordarea a doi litri de apă potabilă pe zi fiecărui salariat au fost necesare insistențe, referate și justificări. La „Apele Române”, apa de băut pare să fi devenit beneficiu premium, acordat după analiză de oportunitate.
Salariații au sesizat și ANAR.
Nu au primit răspuns”, se arată în scrisoare.
Angajaţii instituţiei solicită ministrului Diana Buzoianu să dispună „asigurarea imediată a apei și să verificați cine a reușit performanța managerială de a transforma un hidrofor într-o criză instituțională”.
„Nu vă cerem să interveniți într-un proces. Vă cerem să exercitați controlul asupra structurilor din subordinea și coordonarea ministerului, să dispuneți asigurarea imediată a apei și să verificați cine a reușit performanța managerială de a transforma un hidrofor într-o criză instituțională. Nu vă dăm acum o temă grea, vă dăm ceva real. Poate faceți și o vizită la obiectiv.
Trebuie stabilit cine știa situația din 2019, cine trebuia să rezolve accesul sau relocarea, cine a amânat, cine nu a răspuns petiției și cine a decis că angajații pot transporta zilnic apa pe scări. Dacă există vinovați, răspunderea trebuie să aibă nume, nu să fie înecată în formula comodă „disfuncționalități ale sistemului”.
Doamnă ministru, nu trebuie să rezolvați astăzi toate problemele ultimilor 20 de ani. Începeți cu aceasta, începută în 2003. Ar fi o demonstrație utilă că reforma curge și dincolo de Facebook.”
ABA Buzău-Ialomiţa se află printre subunităţile ANAR de numele căreia se leagă scandalul apei potabile din Prahova, de anul trecut, când peste 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă.
Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Buzău-lalomiţa cuprinde teritorii din judeţele: Călăraşi, Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, lalomiţa, Braşov, Covasna, Buzău şi Brăila.