Fostul ministru al Justiţiei, Radu Marinescu(PSD) scrie despre recenta decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care vizează prescripţia şi care a stârnit o serie de controverse în spaţiul public.
Potrivit acestuia, „prescripția este potrivit legii noastre penale, dintotdeauna, o instituție de drept substanțial, nu procesual, iar normele substanțiale sunt cele care intră în noțiunea de mittior lex (lege mai favorabilă)”.
„CJUE «instituie» de fapt în privinţa prescriptiei un regim derogatoriu de la cel naţional, excepţional, pentru fraude grave care afectează interesele financiare ale UE, argumentat pe supremaţia dreptului european, conform interpretărilor date de Curte. Curtea cere aplicarea acestui regim derogatoriu doar în aceste cauze, nu invalidează raţionamentul de ansamblu făcut de ICCJ, care s-a raportat în mod necesar, în deciziile 16 si 37 din 2024 (avute în vedere de CJUE), nu doar la decizia Lin a CJUE ci şi la specificul (standardul) de reglementare naţional, la deciziile CCR şi la standardele CEDO privind legalitatea incriminării in contextul mittior lex si, nu în ultimul rând, la standardul constituţional.”
Radu Marinescu, de profesie avocat, consideră că totul ţine de anumite „interpretări jurisdicţionale care pot diferi dacă au ca sursă un context legislativ şi jurisprudenţial instabil, neunitar, neclar”.
Social democratul subliniază că „ştiinţa dreptului nu este tărâmul taberelor ideologice iar postarea mea nu este pentru a legitima vreo interpretare sau alta”.
„Trăim într-un paradox, în care cerem perfectiune judiciară şi capete tăiate dar reducem sau blocăm alocarea de resurse, ne războim cu magistratura pentru drepturi pe care statul român le-a acordat anterior.
Suntem acum în zodia vorbelor despre justiţie, un subiect instrumentalizat politic conjunctural. E cazul să trecem la zodia faptelor.
Şi primul pas pe care politicienii pot să îl facă pentru a schimba zodiacul acesta este să încheie instabilitatea politică actuală pentru a putea face reformele necesare.”
În urmă cu două zile, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat joi o hotărâre prin care oferă clarificări cu privire la modul în care instanțele naționale trebuie să analizeze raportul dintre dreptul Uniunii Europene și normele interne referitoare la prescripția răspunderii penale.
Decizia, pronunțată în cauza cunoscută sub denumirea „Lin II”, răspunde unei solicitări formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și vizează efectele deciziilor Curții Constituționale a României referitoare la prescripția răspunderii penale, subiect care a generat dezbateri juridice și instituționale în ultimii ani.