Dilema „Belarus”. Cum aleargă Lukașenko după doi iepuri, în timp ce rămâne sub umbrela lui Putin

De la declanșarea conflictului din Ucraina, Belarus a devenit o fortăreață logistică și industrială indispensabilă pentru armata rusă. Prin furnizarea de infrastructură, terenuri de antrenament și capabilități pentru presiune hibridă asupra Europei, regimul Lukașenko ajută Rusia lui Putin să prelungească conflictul. În același timp, președintele Belarusului trage cu ochiul către Occident și desfășoară un „balet” pe sârmă care rămâne, încă, o dilemă pentru europeni.

În momentul în care Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, Alexandr Lukașenko avea puțin spațiu de manevră, notează Katia Glod pentru The Insider.

TAXE Statele Unite au impus noi tarife vamale pentru 60 de țări, inclusiv din Europa. Ce reproșează administrația Trump partenerilor comerciali

11:39

COMUNICAT Comunicat: Anytime România introduce o nouă abordare a protecției auto și își extinde portofoliul prin lansarea noilor soluții CASCO

11:35

 Loading ...

• Punctul de cotitură nu venise odată cu războiul în sine, ci cu doi ani mai devreme.
• După alegerile prezidențiale din 2020 – care au declanșat cele mai mari proteste din istoria modernă a Belarusului – supraviețuirea politică a lui Lukașenko depindea de Kremlin.
• Sprijinul politic, financiar și de securitate rusesc i-a permis să reziste presiunilor interne fără precedent și sancțiunilor occidentale.

„Echilibrul de putere dintre Minsk și Moscova s-a modificat fundamental”, punctează autoarea analizei.

Katia Glod este expert în securitatea eurasiatică, șef adjunct al departamentului de politică externă la Centrul pentru Noi Strategii Eurasiatice (Centrul NEST).

Vladimir Putin și Alexandr Lukașenko / Foto – Mediafax

Faza întâi (2021–2022). Belarus, rampă de lansare

Această dependență a avut consecințe militare imediate. Pe parcursul anului 2021, Rusia și-a extins constant prezența militară în Belarus, sub acoperirea unor exerciții comune.

„În urma exercițiului comun Zapad, din toamna anului 2021, trupele și echipamentele rusești au rămas în Belarus în loc să se întoarcă acasă. În același timp, Lukașenko a semnat o serie de acorduri de stat mult amânate. A semnat inclusiv o nouă doctrină militară care a aprofundat semnificativ cooperarea în domeniul apărării.

Erau măsuri cărora le rezistase ani de zile și au devenit imposibil de respins din punct de vedere politic.

Când a început invazia rusă – pe 24 februarie 2022 – Belarus a servit drept punct de sprijin indispensabil.

• Forțele ruse au traversat nordul Ucrainei de pe teritoriul belarus, în încercarea lor de a cuceri Kievul.
• Aerodromurile din Belarus găzduiau avioane rusești.
• Rachete erau lansate de pe teritoriul belarus.
• Belarus a asigurat logistică, rute de aprovizionare și facilități medicale pentru trupele ruse.

De-a lungul primelor săptămâni ale războiului, Belarus a funcționat ca cap de pod nordic pentru ofensiva Rusiei împotriva capitalei ucrainene.

Totuși, o linie notabilă nu a fost niciodată depășită. În ciuda speculațiilor intense că va face acest lucru, Lukașenko nu a trimis armata sa în Ucraina”, explică Katia Glod.

Alexandr Lukașenko | Foto – Mediafax

Faza a doua (2023–2024). Belarus și „adâncimea” strategică

Până în 2023, Rusia ducea un război foarte diferit de cel pe care îl plănuise cu un an înainte. Kremlinul nu mai avea nevoie de Belarus ca și coridor pentru un avans rapid asupra capitalei Ucrainei.

„În schimb, avea nevoie de ceva din ce în ce mai important într-un război de uzură. Este vorba despre un loc pentru antrenarea trupelor, repararea și întreținerea echipamentelor, mutarea oamenilor și a materialelor și reducerea presiunii asupra propriei infrastructuri militare a Rusiei.

• Belarus era bine poziționat pentru a oferi toate acestea.
• Poligonele sale de antrenament au fost folosite pentru a pregăti trupele ruse, inclusiv personalul nou mobilizat, înainte de desfășurarea lor pe front.
• Forțele rusești și belaruse au continuat exercițiile comune.
• Facilitățile belaruse au oferit capacități de întreținere și reparații.
• Căile ferate și alte infrastructuri ale țării au rămas disponibile armatei ruse.

Belarus a oferit Rusiei capacitate militară suplimentară, departe de câmpul de luptă imediat și, în mare parte, dincolo de raza de acțiune a atacurilor ucrainene.

LukașenkO a continuat să evite pasul de care se temea cel mai mult, respectiv trimiterea de trupe belaruse care să lupte în Ucraina. Pentru Rusia, Belarusul era mai util ca zonă sigură din spate decât ca sursă de infanterie suplimentară.

Acesta a fost paradoxul celei de-a doua etape a implicării Belarusului în război. Rolul său a devenit mai puțin vizibil, dar nu mai puțin important.

Belarus nu mai era esențial pentru planurile Rusiei pentru o victorie rapidă. În schimb, ajuta Rusia să se adapteze la eșecul acestor planuri și să se pregătească pentru un război mult mai lung”, mai scrie Katia Glod.

Alexandr Lukașenko îi rămâne fidel lui Putin, dar trage și cu ochiul către Occident / Foto – Mediafax

Faza a treia (2025 – prezent). Belarus și capacitatea Rusiei de a purta un război lung

Până în 2025, rolul Belarusului a evoluat din nou. Rusia ducea acum nu doar un război prelungit de uzură în Ucraina, ci și o confruntare mult mai amplă cu Occidentul. În ambele cazuri, Belarus devenea din ce în ce mai util.

„Cu cât războiul durează mai mult, cu atât Moscova are mai puțină nevoie de soldați belaruși și cu atât apreciază mai mult capacitățile belaruse.

Întreprinderile belaruse furnizează industriei de apărare a Rusiei vehicule grele, dar nu numai atât. Livrează optică, electronică și alte componente. Fabricile de reparații și instalațiile militare adaugă capacitate unei economii mobilizate pentru război.

• Belarus face parte, de asemenea, din ecosistemul economic prin care Rusia s-a adaptat la sancțiunile occidentale.
• Cele două țări au aprofundat cooperarea industrială.
• Au dezvoltat noi lanțuri de aprovizionare pe măsură ce accesul la piețele și tehnologiile occidentale s-a restrâns.
• Belarus ocupă o poziție critică pe flancul estic al NATO, la granița cu Polonia, Lituania și Letonia.
• Țara este situată între Rusia continentală și enclava puternic militarizată Kaliningrad.

Împreună, Belarus și Kaliningrad flanchează Coridorul Suwałki, îngustul teritoriu care leagă Polonia de statele baltice. Este considerat mult timp unul dintre cele mai vulnerabile puncte strategice de blocare a frontierei NATO”, avertizeazîă autoarea analizei.

Belarus face parte din ecosistemul economic prin care Rusia s-a adaptat la sancțiunile occidentale / Foto – Mediafax

Rolul Belarusului în 2026

Este mai puțin probabil ca Belarus să devină un participant direct la războiul din Ucraina, așa cum putea fi ​​2022.

„Însă Belarusul este mai important pentru efortul de război al Rusiei decât în ​​orice alt moment de la începutul invaziei la scară largă.

• Valoarea sa nu mai constă în posibilitatea ca trupele belaruse să treacă granița cu Ucraina.
• Valoarea sa constă în infrastructură, capacitatea industrială, logistică, geografie și posibilitatea de a nega situația pe care le oferă Belarus.

În 2022, Belarus a ajutat Rusia să lanseze invazia. Astăzi, ajută din ce în ce mai mult Moscova să susțină un război lung împotriva Ucrainei – și să ducă o confruntare mai amplă cu Occidentul”, încheie Katia Glod analiza publicată de The Insider.