Centrala nucleară de la Cernavodă a mai fost oprită și în primăvară, când nivelul Dunării era normal. Documentele descoperite de Gândul arată că reactoarele au fost închise timp de 20 de zile

România a trecut deja prin scenariul care pune acum autoritățile în alertă: ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite simultan, iar producția nucleară livrată în Sistemul Energetic Național a ajuns la zero. Nu a fost un exercițiu organizat și nici o simulare pe calculator, ci o situație reală, care a durat peste 20 de zile în luna mai 2026 și despre a cărei amploare românii nu au aflat. Precedentul capătă astăzi o miză uriașă. Unitatea 1 a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, iar Transelectrica a confirmat oficial că există șanse mari să fie oprită și Unitatea 2. 

În luna mai, Unitatea 2 a căzut în urma unei defecțiuni, iar Nuclearelectrica a păstrat calendarul și a oprit pentru revizie și Unitatea 1. Din acel moment, țara a rămas fără niciun reactor conectat la rețea. Informațiile au fost publicate separat, doar în raportări tehnice și documente pentru investitori pe site-ul Bursei de Valori București, acolo unde reporterii Gândul au găsit întreaga cronologie a opririlor.

REACȚIE Papahagi îi ia apărarea lui Nicușor Dan: „E de vină pentru toate”

23:35

CONTROVERSĂ Donald Trump interzice accesul CNN, MSNOW și Politico la Casa Albă. Cum își motivează președintele american decizia

22:54

Episodul nu a fost făcut public și a rămas ascuns românilor, deși a reprezentat prima oprire simultană și prelungită a întregii producții nucleare, într-o perioadă în care România a fost nevoită să-și acopere consumul din alte surse.

Reactorul 2 s-a oprit primul

Totul a început în seara zilei de 4 mai 2026. Unitatea 2 de la Cernavodă s-a deconectat automat de la rețea după apariția unei defecțiuni la un echipament din partea clasică a centralei.

Nuclearelectrica a anunțat inițial că problema apăruse la un separator electric și a precizat că reactorul fusese oprit în condiții de siguranță, fără impact asupra securității nucleare, personalului, populației sau mediului.

Evaluările ulterioare au arătat însă că intervenția nu avea să fie una rapidă. Defecțiunea viza un izolator aferent transformatorului de evacuare a puterii, iar echipamentul trebuia înlocuit cu un transformator de rezervă.

Pe 7 mai, Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 2 va fi menținută în stare oprită pentru o perioadă mai lungă. Operațiunea presupunea izolarea, demontarea și relocarea transformatorului defect, urmate de testarea și calibrarea celui nou.

Așadar, cu trei zile înainte de oprirea Unității 1, compania știa deja că Reactorul 2 nu putea reveni imediat în sistem.

Reactorul 2 era în avarie, dar pe 10 mai a fost oprit și Reactorul 1

În același document din 7 mai în care anunța prelungirea opririi Unității 2, Nuclearelectrica informa că va respecta programul stabilit pentru Unitatea 1.

Reactorul urma să intre în revizia planificată pe 10 mai 2026, chiar dacă Unitatea 2 era deja indisponibilă și avea nevoie de înlocuirea transformatorului.

Raportul trimestrial publicat ulterior de companie confirmă că Unitatea 1 a fost desincronizată de la Sistemul Energetic Național pe 10 mai, la ora 11:00. Documentul explică faptul că opririle planificate sunt proiecte complexe, pregătite cu aproximativ 24 de luni înainte, cu grafice de lucrări, personal și bugete stabilite din timp.

Această justificare explică de ce revizia nu putea fi mutată printr-o simplă dispoziție administrativă. Nu explică însă cine a reevaluat situația după avaria Unității 2 și cine a decis că este preferabil să fie păstrată data de 10 mai, chiar dacă rezultatul era dispariția completă a producției nucleare din rețea.

Peste 20 de zile cu ambele reactoare oprite

Din momentul în care Unitatea 1 a fost scoasă din sistem, pe 10 mai, la ora 11:00, niciunul dintre cele două reactoare de la Cernavodă nu a mai livrat energie în rețeaua națională.

Unitatea 2 a fost resincronizată abia în seara zilei de 30 mai 2026, după înlocuirea transformatorului și finalizarea testelor și calibrărilor. Nuclearelectrica nu a comunicat ora exactă a reconectării, dar a confirmat că reactorul fusese menținut în stare oprită pe întreaga durată a intervenției.

Prin urmare, cele două opriri s-au suprapus de pe 10 mai, ora 11:00, până în seara zilei de 30 mai: un interval de peste 20 de zile în care România nu a avut niciun reactor conectat la Sistemul Energetic Național.

Unitatea 1 a rămas în revizie și după revenirea Unității 2, fiind reconectată la rețea abia în dimineața zilei de 5 iulie.

„Simularea” reală a crizei de astăzi

Episodul din luna mai arată că scenariul discutat acum în ședințele de urgență nu este unul pur teoretic.

În prezent, Unitatea 1 este din nou retrasă din exploatare. Nuclearelectrica a anunțat că oprirea controlată a fost provocată de nivelul foarte scăzut, descris drept fără precedent, al Dunării, pe fondul secetei severe. Compania a precizat că, dacă parametrii apei se apropie de limitele admise de exploatare, specialiștii pot decide oprirea unei unități sau chiar a ambelor.

La 30 iulie, Transelectrica vorbea deja oficial despre „posibilitatea opririi Unității 2”, în funcție de evoluția condițiilor tehnice, dar și meteo, din zilele următoare. Ministerul Energiei convocase a doua ședință a Comandamentului Energetic din aceeași săptămână, iar Dispecerul Energetic Național anunța că pregătește sistemul inclusiv pentru scenariul retragerii ambelor unități nucleare.

Diferența este că, în luna mai, oprirea simultană nu a fost provocată de debitul Dunării. Unitatea 2 era în avarie, iar Unitatea 1 a intrat în revizia programată cu mult timp înainte.