Vara lui 2026, cea mai fierbinte perioadă din istorie. Europa, lovită de căldură și secetă extremă. Oceanele au atins temperaturi record

Europa de Vest a înregistrat cel mai călduros început de vară măsurat vreodată, cu temperaturi record în iunie și iulie 2026. Seceta, incendiile și debitele extrem de scăzute ale râurilor arată amploarea fenomenului, avertizează Copernicus.

Europa traversează un început de vară fără precedent în istoria măsurătorilor meteorologice. Temperaturile extrem de ridicate din iunie și iulie 2026 au împins media regională la un nivel record, după valuri succesive de căldură care au adus secetă, incendii de vegetație și probleme tot mai grave privind resursele de apă, potrivit The Guardian.

Foto: Facebook

Potrivit datelor Serviciului Copernicus pentru Schimbările Climatice (C3S), citate de Ouest-France, nu doar uscatul se încălzește puternic. Oceanele planetei au înregistrat în iulie temperaturi fără precedent pentru această lună, continuând seria valorilor excepțional de ridicate.

MARIUS TUCĂ SHOWMarius Tucă Show începe luni, 9 noiembrie, de la ora 17.00, pe Gândul. Invitat: George Simion

22:00

FLASH NEWSReferendumul de la Rășinari privind exploatarea magneziului a depășit pragul de validare. Aproape jumătate dintre alegători au votat până la ora 21:00

21:57

„Nu am cunoscut un astfel de climat în timpul vieții noastre și poate nici măcar de la apariția civilizației noastre”, a avertizat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbările Climatice.

La nivel mondial, iulie 2026 s-a clasat, la egalitate cu iulie 2024, drept a doua cea mai călduroasă lună iulie înregistrată vreodată. Singura lună iulie mai fierbinte din seria măsurătorilor a fost cea din 2023.

Patru episoade de căldură extremă au lovit Europa de Vest

Situația este deosebit de gravă în Europa de Vest, într-un context în care Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid.

Temperatura medie pentru lunile iunie și iulie 2026 a ajuns în vestul Europei la 21,62°C, depășind recordul stabilit în 2022. Potrivit Copernicus, valoarea reflectă „persistența excepțională a căldurii” din această vară.

După un iunie cu temperaturi record, luna iulie a devenit a doua cea mai călduroasă lună iulie măsurată vreodată în regiune.

Temperatura medie a ajuns la 22,48°C, cu 2,53°C peste media perioadei de referință 1991-2020. Recordul rămâne cel din iulie 2006, când temperatura medie a fost de 22,54°C.

Începând din luna mai, Europa de Vest a trecut prin patru episoade de căldură extremă, două dintre acestea producându-se numai în iulie.

Sură Foto: X @SergeZaka

Consecințele au devenit rapid vizibile. Seceta s-a extins în aproape întreaga Franță și Spanie, dar și în anumite regiuni din Germania și Regatul Unit.

Datele Copernicus arată că nivelul umidității din sol în Europa de Vest a fost, în iulie, „semnificativ mai scăzut decât cel din iulie 2022”, ultima vară în care regiunea s-a confruntat cu o secetă gravă.

Este „un exemplu clar al modului în care schimbările climatice intensifică fenomenele termice extreme, căldura și seceta alimentându-se reciproc”, a explicat Samantha Burgess, reprezentantă a programului Copernicus.

Efectele nu se limitează la agricultură. Debitele unor fluvii importante ale Europei au ajuns la niveluri descrise drept „excepțional de scăzute”, printre acestea numărându-se Sena, Rinul și Dunărea.

Scăderea cantității de apă pune presiune simultan asupra alimentării populației, irigațiilor, ecosistemelor acvatice, transportului fluvial și producției de energie din mai multe țări europene.

Seceta și temperaturile extreme au creat, în același timp, condiții favorabile pentru incendii de vegetație de o amploare neobișnuită.

Copernicus vorbește despre o activitate „excepțională” a incendiilor forestiere, atât din perspectiva suprafețelor distruse, cât și a emisiilor de carbon.

În Franța, un incendiu uriaș produs în Gironde a afectat aproximativ 42.000 de hectare, în timp ce în provincia spaniolă Ávila flăcările au mistuit aproximativ 44.000 de hectare.

„Ne confruntăm cu un El Niño fără precedent”

Semnalele îngrijorătoare vin și din oceane. În iulie, temperatura medie globală la suprafața mărilor a ajuns la 20,96°C, stabilind un record pentru această lună și depășind precedentul maxim înregistrat în 2023.

A fost a doua lună consecutivă în care oceanele globului au atins temperaturi record.

O situație aparte este observată în Pacificul tropical, unde căldura oceanică a ajuns la „niveluri excepțional de ridicate”. În această regiune se dezvoltă El Niño, fenomen climatic natural care încălzește apele și poate contribui la creșterea temperaturilor globale, influențând totodată apariția unor fenomene extreme, de la secete severe până la inundații.

Copernicus estimează că actualele condiții El Niño s-ar putea intensifica în următoarele luni.

„Ne confruntăm cu un El Niño foarte puternic, a cărui amploare ar putea fi fără precedent”, a declarat Carlo Buontempo, directorul C3S.

În aceste condiții, fenomenul ar putea contribui la stabilirea unui nou record al temperaturii medii globale până la sfârșitul anului 2026 sau la începutul lui 2027.

Buontempo subliniază însă că El Niño nu reprezintă cauza fundamentală a tendinței de încălzire observate la nivel planetar.

„Principalul factor al acestei încălziri, după cum știm, îl reprezintă gazele cu efect de seră”, a explicat Carlo Buontempo.

Semnele încălzirii puternice sunt deja vizibile și în apele din jurul Europei. Vestul Mării Mediterane și zone ale litoralului atlantic au înregistrat în iulie temperaturi neobișnuit de ridicate, asociate unor episoade de caniculă marină.

Episoadele El Niño ating, de regulă, intensitatea maximă spre sfârșitul anului, atunci când căldura acumulată în ocean și transferată ulterior în atmosferă poate împinge și mai sus temperaturile globale.

Precedentul episod El Niño a contribuit la temperaturile excepționale înregistrate în 2023 și 2024, ani care s-au situat în vârful clasamentului celor mai călduroși ani măsurați la nivel global.