Peisaje dezolante pe Dunăre. Păsările au migrat, iar algele au împânzit malurile Dunării

Seceta a pus stăpânire pe Dunăre și pe râurile din țară. La Cetate, în județul Dolj, nivelul apei Dunării a scăzut dramatic. S-au format insule de nisip și este plin de alge la malul apei. Efectele secetei se resimt pe toate sectoarele Dunării și afectează fauna și flora.

Vezi galeria foto
4 poze

În primul rând, sunt afectați peștii, care pot fi observați că se ridică foarte des la suprafață sau chiar sar la suprafață apei deoarece odată cu scăderea nivelului apei și din cauza temperaturii ridicate a apei a scăzut nivelul de oxigen.

PROIECTSenatorul Nicoleta Pauliuc vrea consultări cu aleşii locali liberali pe reforma administrativ-teritorială

13:10

Uniunea Europeană introduce standardul Euro 7 și penalizează mașinile electrice: Ce se schimbă începând cu 29 noiembrie

13:05

Seceta a pus stăpânire pe Dunăre și pe râurile din țară

Mai mult decât atât, specialiștii de la Coridorul Jiului au descoperit că atât pe Dunăre, cât și pe unele râuri, cum ar fi râul Jiu, a apărut o nouă specie de pește, carasul argintiu. Această specie este rezistentă la secetă și poluare și are capacitatea să supraviețuiască în mâl.

Acest pește pune însă în pericol specii native și protejate de pești. Un alt efect constă în apariția, în unele zone, a eutrofizării, adică apariția alegelor care scad nivelul de oxigen din apă și care apar din cauza temperaturilor ridicate. Specialiștii monitorizează în permanență cursurile de apă, iar potrivit hidrologilor seceta se va accentua în sectorul hidrologic în perioada următoare.

Seceta pune presiune în special pe speciile de pesti native, care sunt mai sensibile la schimbările de temperatură și la lipsa oxigenului. În același timp, există specii foarte rezistente, cum este carasul argintiu – Carassius gibelio, identificata in trecut in Dunare, dar care a fost observata tot mai frecvent si in raul Jiu, conform cercetarilor efectuate de specialistiși prevazute in Planul de Mangement aprobat in dec 2025.

Putem observa in unele zone din Jiu vegetatie specifica apelor stagnante. În anumite sectoare, pe Dunarea au format mici insule in mijlocul apei. Din cauza căldurii foarte mari, multe dintre ele se retrag în stuf, caută zone mai răcoroase sau se deplasează către alte locuri unde găsesc mai ușor apă și hrană.

Alina Niculescu, consilier coridorul jiului: în Jiu sunt pești care se ridică foarte des la suprafața apei sau chiar sar la suprafața apei, este un semn clar ca sunt supuși unui anumit stres, explicatia poate fi legata și de temperaturile foarte mari, dar și de nivelul scăzut al apei. În zonă vă pot spune că este o specie de pește invaziv care se numește carasul argintiu. Este o specie care suportă mai bine temperaturile ridicate, poluarea și cantitățile mai mici de oxigen. Acesta poate reprezenta un pericol sau să concureze cu speciile native si protejate din coridorul Jiului cum ar fi dunărița și răspărul.

Specialiștii le pot observa mai ușor dimineața devreme, când temperaturile sunt mai suportabile. Este o schimbare importantă de comportament, pentru că păsările care se hrănesc cu pește depind direct de starea ecosistemului acvatic. Dacă nivelul apei scade, dacă vegetația se modifică și dacă populațiile de pești sunt afectate, întregul lanț trofic poate avea de suferit.