Ștefan Popescu susține că există un regulament privind situațiile de criză, care ne-ar fi permis să repornim centralele pe cărbune

Invitat le emisiunea Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu, analistul  de politică externă Ștefan Popescu spune că există un regulament cu privire la situațiile de criza și speră că statul român știe de existența lui. Acesta este de părere că amploarea crizei putea să fie diminuată. România nu trebuia să stea fără să folosească anumite capacități disponibile pentru că existau mecanisme europene pentru situații excepționale.

„Regulamentul 941 din 2019 are două articole, 5 și 11, care îți permit ca, pe o perioadă limitată, să notifici Comisia Europeană și să redeschizi capacitățile pe cărbune. Din păcate, îmi pare rău să o spun, în condițiile în care noi aveam deja probleme cu integrarea în sistem. Știți foarte bine că avem capacități fotovoltaice echivalente cu două reactoare, cred că chiar mai mult decât cele două reactoare de la Cernavodă. Amploarea crizei putea fi, așadar, limitată. Noi am mers mai departe cu aceleași instrumente financiare, însă nu am inclus soluții de înmagazinare a energiei electrice. Bulgarii au făcut acest lucru. Bulgaria are peste 8 GW și, foarte bine, dacă înmagazinează energia, o poate vinde ulterior. Strategic, acesta este încă un element al integrării europene. Nu știu dacă este bine”, a relatat analistul de politică externă Ștefan Popescu.

POLITICĂ AUR publică lista celor 10 probleme fundamentale ale programului de guvernare lansat de Siegfried Mureșan. Partidul vine și cu soluții

17:44

FLASH NEWS Reuters: FBI, ținta hackerilor. Au fost furate dosare medicale și evaluări psihiatrice ale angajaților

17:42

Ștefan Popescu spune că din păcate consilierii nu sunt ascultați

Întrebat de moderatorul Răzvan Dumitrescu dacă se știe în birourile de la București că există acest regulament și dacă cineva a invocat prevederile lui, analistul Ștefan Popescu a răspuns că există un regulament clar. Răzvan Dumitrescu l-a mai întrebat pe Ștefan Popescu ce sfaturi ar da dacă ar fi consilier într-un astfel de moment. Analistul de politică externă a răspuns că, în mod sigur, există mulți consilieri capabili, însă, din punctul său de vedere, problema este că aceștia nu sunt ascultați. Iar acest lucru, spune el, se poate observa.

„Eu sunt convins că există mulți consilieri de calitate. Problema este să fie și ascultați, să aibă cui să vorbească, cui să spună. Consilierul îi spune, dar nu știi dacă are vreun efect. Deci, este și treaba aceasta. Ne putem da seama dacă sunt ascultați, putem deduce. Eu cred că nu sunt ascultați”, a susținut analistul de politică externă Ștefan Popescu la emisiunea „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu.

România, dependentă în mare proporție de petrolul kazah

Nu doar criza energetică este o prolemă la noi în țară. Criza de la pompe continuă, în timp ce piața carburanților se confruntă cu riscuri tot mai mari cu privire la aprovizionarea, după întreruperea fluxurilor de țiței din Kazahstan. Motorina standard a trecut de pragul de 10 lei pe litru. Nici benzina nu este departe de pragul psihologic, iar autoritățile caută cu disperare soluții pentru temperarea prețurilor la pompă.

Pe lângă producția internă, România importă aproximativ 77% din necesarul de petrol, dintre care 63% din țițeiul necesar provenea din Kazahstan. De aici, România a importat în anul 2025 circa 5,5 milioane de tone de petrol, pentru care a plătit aproximativ 2,5 miliarde de euro. Tot acest flux este esențial pentru funcționarea singurelor unități de procesare active din țară: Petromidia și Petrobrazi.

Petromidia, deținută de Rompetrol/KMG International, un grup controlat de compania kazahă KazMunayGaz, este alimentată integral cu țiței din Kazahstan prin Marea Neagră și acoperă cea mai mare parte din necesarul de carburanți pentru piața internă. În ceea ce privește rafinăria Petrobrazi din Ploiești, deținută de OMV Petrom, deși folosește și producție de țiței internă, depinde parțial de importurile din Kazahstan pentru a-și completa capacitatea.

 Loading ...

Ucraina a atacat petrolierele care utilizează portul rus Novorossiisk

Zelenski spune că atacul de noaptea trecută a vizat ceea ce președintele ucrainean a numit „ultima mare fortăreață” a flotei ruse din Marea Neagră, situată la peste 300 de kilometri de linia frontului. Acesta a precizat că au fost confirmate lovituri asupra unor sisteme de apărare antiaeriană, a unor dane și a infrastructurii portuare.

Totuși, Ucraina a suspendat atacurile cu drone asupra petrolierelor care utilizează portul rus Novorossiisk de la Marea Neagră, în urma unei solicitări din partea vicepreședintelui SUA, JD Vance, a relatat miercuri Financial Times, citând oficiali ucraineni.

Ziarul a precizat că solicitarea formulată a finalul lunii trecute a survenit pe fondul îngrijorării Washingtonului că Ucraina destabiliza piețele petroliere și afecta companiile americane prin vizarea tancurilor care transportau țiței brut din Kazahstan către un terminal al Caspian Pipeline Consortium (CPC) situat în acest port.”

Ucraina a fost de acord să nu vizeze infrastructura CPC sau navele non-rusești, atât timp cât acestea din urmă nu se află sub sancțiuni ucrainene și nu transportă petrol sau mărfuri din Rusia, a adăugat publicația.