Economia României a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026. Creșterea taxelor, scăderea puterii de cumpărare și inflația sugrumă economia

Seria cifrelor negre ale guvernării Bolojan continuă după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele care arată că economia României a intrat în a doua jumătate a anului pe minus. Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,8% în primele 6 luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea taxelor, scăderea puterii de cumpărare și inflația au pus presiune pe consum și pe activitatea economică, iar Guvernul sub cârma premierului demis are în față o economie care nu reușește să treacă pe creștere.

ANALIZĂ Euro ar putea crește la 5,4 lei într-un timp record. Expert: „Nota de plată ajunge la fiecare român”

06:00

DEZASTRU Un munte din Nepal s-a prăbușit în câteva secunde după trei zile de ploi abundente. Bilanț: 24 de morți și 14 dispăruți

06:00

 Loading ...

Prima jumătate din 2026, pe minus față de prima jumătate din 2025

Cele mai noi date arată că economia României a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Rezultatul cumulat al primelor șase luni vine după un prim trimestru cu o scădere de 1,2% față de aceeași perioadă din 2025 și un trimestru al doilea în care declinul s-a temperat la 0,4%. Cu alte cuvinte, economia a pierdut mai puțin teren în T2 decât în T1, dar nu a reușit să treacă pe plus.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Pe seria ajustată sezonier, datele INS arată o imagine și mai slabă în comparație anuală. PIB-ul a scăzut cu 2% în T2/2026 față de T2/2025, iar în primul semestru declinul a fost de 1,6% față de S1/2025. După doi ani în care creşterea economică a fost subunitară, miza pentru 2026 nu mai este doar cât de mult poate creşte economia, ci dacă România va reuşi să încheie anul cu PIB-ul pe plus.

Trimestrul 2 din 2026, cu economia în stagnare

De la un trimestru la altul, economia românească nu a reușit să avanseze. Primele date pentru T2/2026 arată o oarecare îmbunătățire față de începutul anului, în sensul că ritmul declinului anual s-a redus de la 1,2% în primul trimestru la 0,4% în trimestrul al doilea. Totuși, economia nu a revenit pe creștere, iar rezultatul cumulat al primelor șase luni rămâne negativ. În același timp, INS a revizuit evoluția primului trimestru față de ultimele trei luni din 2025, de la stagnare la o scădere de 0,1%.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Așadar, datele pentru trimestrul al doilea nu indică o nouă scădere trimestrială, dar nici o revenire a economiei. România a încheiat prima jumătate a anului cu o economie care nu a reușit să recupereze terenul pierdut la începutul lui 2026, iar ultimele două trimestre devin decisive pentru atingerea țintei de creștere de 0,1% stabilite pentru întregul an.

Taxele mari au pus presiune pe economia României

Austeritatea a fost cuvântul de bază pentru guvernarea Bolojan, iar una dintre cele mai importante măsuri fiscale a fost majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, alături de modificarea cotelor reduse. Măsura s-a reflectat rapid în prețurile plătite de populație și a pus presiune suplimentară pe inflație. Pachetul fiscal a adus, în același timp, majorări sau modificări ale mai multor taxe și contribuții suportate de populație și de mediul privat, în încercarea Guvernului de a aduce mai mulți bani la buget și de a reduce deficitul.

România are, de altfel, cea mai mare povară fiscală pe salarii din Uniunea Europeană. Cele mai recente date Eurostat, aferente anului 2025, arată că 41,5% din salariul brut al unui angajat român ajunge la stat sub forma impozitelor și contribuțiilor obligatorii, față de o medie de 29,1% la nivelul UE. În Germania, ponderea este de 34,8%, în Ungaria de 33,5%, iar în Bulgaria de 22,4%. Într-o economie în care puterea de cumpărare este deja afectată de inflație, taxarea ridicată lasă mai puțini bani disponibili pentru consum.

Scumpirile au lovit direct în puterea de cumpărare

Majorarea taxelor a venit peste o inflație uriașă, care a menținut presiunea asupra bugetelor românilor. Potrivit datelor INS, în iulie, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu 13,67%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit și ele cu 7,93%, iar alimentele cu 5,03%. Printre cele mai mari creșteri de preț la alimente s-au numărat cafeaua, cu 19,47%, ouăle, cu 13,9%, carnea de bovine, cu 11,67%, laptele de vacă, cu 11,28%, și cel mai important aliment de bază, pâinea, cu 7,93%.

Sursa: Institutul Național de Statistică

La mărfurile nealimentare situația arată la fel de rău. Motorina s-a scumpit cu 30,7%, iar benzina cu 23,15%. În cazul serviciilor, chiriile au înregistrat o creștere de 42,48%, iar tarifele pentru apă, canalizare și salubritate au urcat cu 15,99%. Chiar dacă inflația a ajuns la 8,2% în iulie, cel mai redus nivel din ultimul an, scumpirile continuă să afecteze puterea de cumpărare. Pentru români, combinația dintre taxe mai mari și prețuri mai mari înseamnă mai puțini bani disponibili după plata cheltuielilor curente, iar presiunea se transmite direct în consum și în întreaga economie.

Sursa: Institutul Național de Statistică